Este important să se țină departe de știința spiritului credința că cunoștințele ei ar fi împrumutate de la vreo formă religioasă mai veche. ... Cucerirea unei conștiințe ce ajunge în lumea spirituală devine fapt pentru sufletul care se dăruiește anumitor activități pe care le-am descris. Ca rezultat, el învață să recunoască că își are sălașul în lumea spirituală. ... Originea impulsurilor morale se află în acea lume care privește spre sufletul eliberat de trup. Din această lume pătrund în viața sufletească impulsurile care nu-și au originea în natura corporală a omului, ci determină acțiunile acestuia în mod independent. ... În trăirile sale sufletești, omul este înlănțuit cu totul de ceea ce trăiește ca destin. ... Cu cauzele unei lovituri a sorții, omul constituie o unitate esențială încă dintr-o viață anterioară, totuși el o trăiește prin aceea că sufletul său s-a implicat într-o existență pământească nouă, în care s-a avântat în mod inconștient în evenimente care corespund acestor cauze. În conștiința-i obișnuită, el nu-și știe voința legată de această soartă. Împreună cu acea parte a sufletului său ce se află esențialmente în lumea spiritului, el ar vrea toate amănuntele destinului său. ... În schema structurală germinală care aparține vieții pământești anterioare se află și cauzele pentru care avem parte de trăirea cutărui sau cutărui eveniment, potrivit destinului nostru. Așa cum se înfățișează conștiinței obișnuite, destinul nu are forma sa adevărată. ... A recunoaște că loviturile sorții constituie legătura noastră cu viața anterioară, înseamnă totodată a ne împăca cu destinul nostru.
