[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

Soarele meu a uitat să răsară Mă ține pe loc, nu vrea să apară Ce-i bun în mine nu pot să suport De când scriu, nu mă mai simt mort   Mintea-i în cosmos, pierdut iar prin gânduri Mă lupt cu depresii, mă vindec prin rânduri Printre munți de jeguri caut suflete curate   Adevărul e că minciuna e realitate     Am pus inima pe tavă, la nas   V-am dat sufletul curat, ce mi-a mai rămas?   Poetul din mine nu pot să-l înghit   Crede în iubire, în tot și-n nimic       Își varsă sufletul și viața pe beat   Incă de mic încearcă, dar n-a rezolvat nimic   Iubire nu cerșește, dar uneori simte nevoia   Se ineacă în artă, alcool, paranoia       În fum de țigară să atingă nirvana   Caută usa să inchidă rana Stai…       Arta e colțul meu de rai   Când demonii îmi dau târcole   Doar eu și cu mine fiindcă tu erai Atât de departe de așteptările mele

[starisiganduri]

“Lasă-mă să trec

Peste ce încerc

De mult...“

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

M-ai lăsat cu amintiri ce nu mă mai lasă.

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]

[starisiganduri]