New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://bit.ly/2rYQXTd
contributors.ro : România și MTO.
Ce riscăm după avertismentul Comisiei Europene privind deficitul bugetar
Siegfried Muresan
Comisia Europeană a avertizat România la începutul săptămânii că există o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu (celebrul MTO) din cauză că deficitul bugetar structural din 2016 a crescut la 2,6%, mult peste nivelul prevăzut de MTO, în valoare de 0,5%. Avertismentul este însoțit și de o propunere către Consiliul Uniunii Europene de a adopta o recomandare prin care să solicite țării noastre măsuri pentru a corecta aceste abateri. În caz contrar, România riscă declanșarea procedurii de deficit excesiv care prevede, printre sancțiuni, amenzi usturătoare pentru țara noastră, modificarea politicii de împrumut din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) și poate duce până la suspendarea plăților din fondurile europene structurale și de coeziune.
Cum am ajuns în această situație și ce urmează mai departe
Deficitul structural al României a crescut de la 0,6% din Produsul intern brut (PIB) în 2015, la 2,6% din PIB anul trecut. Acest lucru s-a întâmplat în mare parte ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetare peste creșterea veniturilor, lucru cauzat de politicile din ultimii ani privind reducerea de taxe și de creșterea bruscă de salarii în domeniul bugetar. Este ceea ce a făcut și Guvernul Ponta și ceea ce a anunțat că va face acum și Guvernul Grindeanu. Prin această creștere a deficitului structural, România a deviat de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) de 0,5%, prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene la care a aderat și țara noastră. Prin creșterea deficitului, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale noi crize economice, iar, pe termen mediu, Guvernul va trebui să reducă din cheltuielile bugetare nete ceea ce înseamnă creșteri de taxe, reduceri de salarii și pensii sau reducerea cheltuielilor cu investițiile. Mai mult decât atât, deficitul bugetului general consolidat este estimat la 3,5% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă că, dacă lucrurile nu se schimbă, până la finalul anului în curs, instabilitatea macreconomică a României va crește și mai mult.
Din acest motiv, Comisia Europană a transmis luni un avertisment României și a propus Consiliului UE să adopte o recomandare țării noastre prin care să solicite corectarea acestei devieri. Consiliului Uniunii Europene are acum la dispoziție o lună pentru a adopta această recomandare către România și pentru a prezenta măsurile pe care țara noastră va trebui să le întreprindă pentru a reduce devierea de la MTO.
Ce trebuie să facă România
Propunerea de recomandare pentru țara noastră transmisă de Comisia Europeană către Consiliul UE cuprinde trei măsuri principale pe care Guvernul României trebuie să le adopte în maximum 5 luni de la publicarea recomandării, adică în mai puțin de jumătate de an din acest moment. Prima recomandare este ca Guvernul să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere a cheltuielilor primare nete ale bugetului general consolidat, adică diferența dintre cheltuielile primare pentru bunuri și servicii și încasările primare din taxe și impozite, să nu fie mai mare de 3,3% comparativ cu anul 2016. Prin respectarea acestei măsuri, se poate asigura o ajustare a defictiului structural de 0,5%, așa cum se arată în documentul Comisiei. În plus, pe lângă această reducere, Guvernul va trebui să folosească toate câștigurile neprevăzute pentru a reduce deficitul. Nu în ultimul rând, România va trebui să comunice Consiliului până în data de 15 octombrie 2017 măsurile pe care le întreprinde ca răspuns la aceste recomandări.
Pe scurt, în cazul în care Consiliul adoptă propunerea de recomandare a Comisiei – și, cel mai probabil, o va face – România are mai puțin de jumătate de an la dispoziție să strângă cât mai mult cureaua pentru a reduce deficitul structural al bugetului și pentru a evita, astfel, declanșarea procedurii de deficit excesiv.
Ce riscă România dacă nu reduce deficitul
În cazul în care România nu adoptă măsurile de reducere a deficitului, Consiliul poate declanșa procedura de deficit excesiv. Odată declanșată această procedură, Consiliul poate adopta o serie de sancțiuni dure față de țara noastră, printre care amenzi în cuantum de până la 0,5% din PIB, solicitarea către Banca Europeană de Investiţii de a-și revizui politica de împrumuturi față de România și, cel mai grav, chiar suspendarea plăților din fonduri europene structurale și de coeziune.
În concluzie, avertismentul Comisiei Europene este cât se poate de îngrijorător pentru economia țării noastre și trage un mare semnal de alarmă. În primul rând, creșterea bruscă a deficitului bugetar arată o deteriorare îngrijorătoare a stabilității macroeconomice a României, ceea ce ne face mai vulnerabili în fața unor eventuale crize la nivel internațional, iar, pe termen mediu, va trebui să reducem cheltuielile nete, adică fie să creștem taxele, fie să reducem cheltuielile cu salariile, pensiile și investițiile. Sunt mari șanse ca aceste reduceri de cheltuieli să devină iminente în momente în care ne va fi mai dificil să le aplicăm decât acum când avem creștere economică.
Guvernul României trebuie să aleagă: încă 6 luni de „lapte și miere” după care vom trebui să tragem cu toții ani buni pentru a ieși din procedura de deficit excesiv sau să înceteze de îndată cu măsurile populiste și iresponsabile, care nu sunt sustenabile în actualii parametri macroeconomici ai țării noastre, ceea ce înseamnă amânarea cheltuielilor neprioritare până la momentul la care economia României va fi pregătită.