#deficitul bugetar

[radioclasic]

Bugetul pentru 2026: Dominic Fritz explică poziția USR privind cheltuielile statului

Bugetul pentru 2026: Dominic Fritz explică poziția USR privind cheltuielile statului

[cydrone-studios]

Constantin Cojocaru - Deficitul bugetar, intre diversiune si hotie

Constantin Cojocaru – Deficitul bugetar, intre diversiune si hotie

Constantin Cojocaru – Deficitul bugetar, intre diversiune si hotie

Acest articol a fost scris de domnul Constantin Cojocaru, unul dintre cei mai mari economisti pe care i-a avut Romania in secolele XX si XXI, la sfarsitul verii anului 2017. Asadar, datele economice furnizate in cele ce urmeaza sunt specifice anului respectiv, insa metodele aplicate sunt valabile si astazi. (Nota redactiei)

In…

View On WordPress

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2rZekw7

RFI Romania : BNR și harta riscurilor financiare

Constantin Rudniţchi

raport.jpg

BNR a prezentat Raportul asupra stabilității financiare nr. 1 din 2017

Image source:

bnr.ro

Bancă Națională a României a prezentat public ieri primul raport asupra stabilității financiare pe anul 2017. Raportul BNR construiește o hartă a riscurilor. De la bun început, raportul remarcă scăderea riscurilor față de aceeași perioadă a anului trecut și, în același timp, arată că nu se manifestă riscuri severe. Dar, riscuri există. Unele externe, altele interne. Principalul risc extern este cel al deteriorării rapide a investitorilor în economiile emergente. Caz în care, România ar fi și ea afectată.

Riscurile interne se referă la apariția unor dezechilibre macroeconomice, al doilea risc se referă la menținerea unei evoluții modeste a creditării și în fine, un risc în creștere este cel al evoluției prețurilor pe piață imobiliară. Trebuie remarcat că în comparație cu anul trecut riscul privind cadrul incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar a scăzut.

Oficialii BNR explică această evoluție prin faptul că Parlamentul a introdus o serie de limite pentru aplicarea legii darii în plată și, de asemenea, Curtea Constituțională a redus acest risc prin precizările făcute referitoare la legea darii în plată și prin declararea neconstituționalității legii privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric, arată chiar guvernatorul Mugur Isărescu.

Să ne întoarcem însă la riscurile interne care planează asupra stabilității financiare. Raportul BNR constată și el că deficitul bugetar este în creștere și că va rămâne, dacă va rămâne!, în următorii ani, la limită de 3% din produsul intern brut.

De asemenea, nu trebuie omis faptul că instituțiile financiare internaționale, plus Comisia Europeană, sunt neîncrezătoare în menținerea deficitului bugetar în marjă de 3% din PIB.

În al doilea rând, este riscul continuării unei evoluții modeste a creditării. Cifrele o arată. Pe de o parte, creditarea companiilor este în scădere. Pe de altă parte, analiză creditorilor este surprinzătoare. Pentru populație, creditarea bancară este aproape la nivelul celei făcută prin instituțiile financiare nebancare. În ceea ce privește companiile, creditarea bancară este aproape egală cu cea de la instituțiile financiare nerezidente, adică de la firmele-mamă, și de la instituțiile financiare nebancare. Ceea ce ne spune că firmele și populația apelează într-o proporție limitată la sistemul bancar pentru a obține împrumuturi.

În același timp, rată creditelor neperformante a scăzut, dar disciplină financiară a companiilor private s-a deteriorat, atât în relația cu furnizorii, cât și cu statul. Creditarea companiilor rămâne la un nivel modest, în pofida faptului că băncile au supralichiditate, raportul credite/depozite fiind de 75%, adică depozitele depășesc împrumuturile cu 25%. Trebuie remarcat că această situație, depozite mai mari decât creditele, se regăsește și în economii precum Polonia, Ungaria sau Cehia, spre deosebire de media Uniunii Europene în care lucrurile stau exact invers.

În fine, singurul risc în creștere față de anul trecut este cel al prețurilor pe piață imobiliară. Creșterea medie a prețurilor a fost de 7% în ultimul an, creștere care depășește pragul de atenție de 6% stabilit de metodologia Comisiei Europene, afirmă Liviu Voinea, viceguvernator al BNR.

Cu alte cuvinte, există riscul supraîncălzirii pieței imobiliare.

La final, câteva date privind convergență cu Uniunea Europeană. Din anul 2007 până în 2015, România a crescut la capitolul produsul intern brut pe cap de locuitor până aproape de 55% din media Uniunii Europene. Și celelalte țări din regiune au cunoscut creșteri, cele mai importante fiind ale Poloniei și Ungariei care se situează, ambele, aproape de pragul de 70% din media europeană. Cu specificarea că în cazul Ungariei tendința este de stagnare, dacă nu chiar de scădere.

În ceea ce privește evoluția din unele state din zonă euro, se remarcă faptul că state ca Italia, Spania sau Cipru au cunoscut scăderi ale indicatorului produs intern brut pe cap de locuitor. Dar cea mai mare scădere la acest capitol a avut-o Grecia care coboară de la aproape 100% în anul 2004, la sub 70% în anul 2015. Efectele crizei s-au văzut.

Așadar, riscurile pot rămâne doar riscuri, fără a se manifesta. Dar, economia și administrația este bine să fie informate.

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2rYQXTd

contributors.ro : România și MTO.

 Ce riscăm după avertismentul Comisiei Europene privind deficitul bugetar

Siegfried Muresan

Comisia Europeană a avertizat România la începutul săptămânii că există o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu (celebrul MTO) din cauză că deficitul bugetar structural din 2016 a crescut la 2,6%, mult peste nivelul prevăzut de MTO, în valoare de 0,5%. Avertismentul este însoțit și de o propunere către Consiliul Uniunii Europene de a adopta o recomandare prin care să solicite țării noastre măsuri pentru a corecta aceste abateri. În caz contrar, România riscă declanșarea procedurii de deficit excesiv care prevede, printre sancțiuni, amenzi usturătoare pentru țara noastră, modificarea politicii de împrumut din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) și poate duce până la suspendarea plăților din fondurile europene structurale și de coeziune.

Cum am ajuns în această situație și ce urmează mai departe

Deficitul structural al României a crescut de la 0,6% din Produsul intern brut (PIB) în 2015, la 2,6% din PIB anul trecut. Acest lucru s-a întâmplat în mare parte ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetare peste creșterea veniturilor, lucru cauzat de politicile din ultimii ani privind reducerea de taxe și de creșterea bruscă de salarii în domeniul bugetar. Este ceea ce a făcut și Guvernul Ponta și ceea ce a anunțat că va face acum și Guvernul Grindeanu. Prin această creștere a deficitului structural, România a deviat de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) de 0,5%, prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene la care a aderat și țara noastră. Prin creșterea deficitului, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale noi crize economice, iar, pe termen mediu, Guvernul va trebui să reducă din cheltuielile bugetare nete ceea ce înseamnă creșteri de taxe, reduceri de salarii și pensii sau reducerea cheltuielilor cu investițiile. Mai mult decât atât, deficitul bugetului general consolidat este estimat la 3,5% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă că, dacă lucrurile nu se schimbă, până la finalul anului în curs, instabilitatea macreconomică a României va crește și mai mult.

Din acest motiv, Comisia Europană a transmis luni un avertisment României și a propus Consiliului UE să adopte o recomandare țării noastre prin care să solicite corectarea acestei devieri. Consiliului Uniunii Europene are acum la dispoziție o lună pentru a adopta această recomandare către România și pentru a prezenta măsurile pe care țara noastră va trebui să le întreprindă pentru a reduce devierea de la MTO.

Ce trebuie să facă România

Propunerea de recomandare pentru țara noastră transmisă de Comisia Europeană către Consiliul UE cuprinde trei măsuri principale pe care Guvernul României trebuie să le adopte în maximum 5 luni de la publicarea recomandării, adică în mai puțin de jumătate de an din acest moment. Prima recomandare este ca Guvernul să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere a cheltuielilor primare nete ale bugetului general consolidat, adică diferența dintre cheltuielile primare pentru bunuri și servicii și încasările primare din taxe și impozite, să nu fie mai mare de 3,3% comparativ cu anul 2016. Prin respectarea acestei măsuri, se poate asigura o ajustare a defictiului structural de 0,5%, așa cum se arată în documentul Comisiei. În plus, pe lângă această reducere, Guvernul va trebui să folosească toate câștigurile neprevăzute pentru a reduce deficitul. Nu în ultimul rând, România va trebui să comunice Consiliului până în data de 15 octombrie 2017 măsurile pe care le întreprinde ca răspuns la aceste recomandări.

Pe scurt, în cazul în care Consiliul adoptă propunerea de recomandare a Comisiei – și, cel mai probabil, o va face – România are mai puțin de jumătate de an la dispoziție să strângă cât mai mult cureaua pentru a reduce deficitul structural al bugetului și pentru a evita, astfel, declanșarea procedurii de deficit excesiv.

Ce riscă România dacă nu reduce deficitul

În cazul în care România nu adoptă măsurile de reducere a deficitului, Consiliul poate declanșa procedura de deficit excesiv. Odată declanșată această procedură, Consiliul poate adopta o serie de sancțiuni dure față de țara noastră, printre care amenzi în cuantum de până la 0,5% din PIB, solicitarea către Banca Europeană de Investiţii de a-și revizui politica de împrumuturi față de România și, cel mai grav, chiar suspendarea plăților din fonduri europene structurale și de coeziune.

În concluzie, avertismentul Comisiei Europene este cât se poate de îngrijorător pentru economia țării noastre și trage un mare semnal de alarmă. În primul rând, creșterea bruscă a deficitului bugetar arată o deteriorare îngrijorătoare a stabilității macroeconomice a României, ceea ce ne face mai vulnerabili în fața unor eventuale crize la nivel internațional, iar, pe termen mediu, va trebui să reducem cheltuielile nete, adică fie să creștem taxele, fie să reducem cheltuielile cu salariile, pensiile și investițiile. Sunt mari șanse ca aceste reduceri de cheltuieli să devină iminente în momente în care ne va fi mai dificil să le aplicăm decât acum când avem creștere economică.

Guvernul României trebuie să aleagă: încă 6 luni de „lapte și miere” după care vom trebui să tragem cu toții ani buni pentru a ieși din procedura de deficit excesiv sau să înceteze de îndată cu măsurile populiste și iresponsabile, care nu sunt sustenabile în actualii parametri macroeconomici ai țării noastre, ceea ce înseamnă amânarea cheltuielilor neprioritare până la momentul la care economia României va fi pregătită.

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kFgtMY

RFI Romania : Buget 2017 - Consiliul Fiscal nu împărtășește optimismul guvernului

Cătălin Lenţa

Din lipsă de timp, Consiliul Fiscal anunță că se află în imposibilitatea de a elabora o opinie completă

Legea bugetului de stat pentru 2017 indică o potențială supraevaluare a veniturilor bugetare, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, este opinia Consiliului Fiscal.

Situația este de natură să încline puternic balanța riscurilor în sensul înregistrării în execuție a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective, scrie Consiliul Fiscal pe pagina web a instituției.

”Scenariul macroeconomic din spatele construcției bugetare apare drept semnificativ mai favorabil decât evaluările anterioare ale Comisiei Naționale de Prognoză. O asemenea evoluție este justificată într-o anumită proporție de măsurile nou promovate de Guvern însă, date fiind informațiile disponibile la acest moment, Consiliul fiscal consideră acest scenariu drept optimist și nepotrivit din perspectiva unei construcții bugetare prudente. Evaluarea preliminară a Consiliului fiscal indică însă faptul că proiecția de venituri a MFP nu pare a încorpora integral evoluția mai favorabilă a scenariului macroeconomic. Cu toate acestea, Consiliul fiscal are rezerve vizavi de evoluția proiectată a veniturilor din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potențială supraevaluare a acesteia”, relevă considerațiile generale preliminare emise de Consiliul Fiscal.

Deficitul bugetar, o problemă?

Potrivit instituției, construcția bugetară țintește un deficit inferior nivelului de referință de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), însă, indiferent de măsura de output gap utilizată (există diferențe majore între evaluările Comisiei Naționale de Prognoză și cele mai recente evaluări disponibile ale Comisiei Europene), construcția bugetară consfințește un derapaj de proporții (și în lărgire până în 2018) de la exigențele brațului preventiv al PSC, preluate de altfel și în legislația națională prin intermediul Legea Responsabilității Fiscal Bugetare (LRFB).

De asemenea, în opinia preliminară se arată că evoluțiile proiectate ale agregatului de venituri ”sume de la UE în contul plăților efectuate” și contrapartida sa de cheltuieli (proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile) nu sunt comparabile cu cele istorice, în condițiile în care bugetul anului 2017 este tranzitat de subvențiile pentru agricultură (din Fondul European de Garantare Agricolă – 8,1 miliarde lei, precum și de fonduri pentru agricultură din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – 4,1 miliarde lei, al căror beneficiar final este sectorul privat).

”De altfel, sumele respective nu vor tranzita bugetul general consolidat în forma sa consistentă cu metodologia europeană (ESA 2010)”, menționează CF.

Nelămuriri legate de cheltuielile cu personalul

Consiliul Fiscal subliniază că avea rezerve în ceea ce privește evoluția proiectată a unor agregate de cheltuieli incluse în construcția bugetară pe care a primit-o în data de 23 ianuarie – în special la nivelul celor cu bunurile și serviciile și cele de personal, care apăreau drept potențial subdimensionate în contextul analizei preliminare în lipsa detalierii surselor economiilor proiectate (raportate la impactul măsurilor adoptate).

”Varianta actualizată a proiecției de cheltuieli bugetare primită de Consiliul fiscal în dimineața zilei de 27 ianuarie aduce modificări majore la nivelul unor agregate de cheltuieli, de natură să amplifice semnificativ rezervele deja existente în ceea ce privește posibila subdimensionare a cheltuielilor de personal și adăugând acestora rezerve noi în ceea ce privește potențiala sub-bugetare a agregatelor ‘asistență socială’, ‘cheltuieli cu dobânzile’ și ‘alte transferuri’. Comparativ cu varianta inițială remisă Consiliului fiscal, sunt prevăzute reduceri de cheltuieli curente în sumă de circa 5 miliarde de lei localizate, în ordine descrescătoare, la nivelul componentei ‘alte transferuri’ (-1,7 miliarde de lei, având drept sursă diminuarea inexplicabilă a contribuției datorate de România la bugetul UE), ‘dobânzi’ (-1,5 miliarde de lei), ‘cheltuieli de personal’ (-867 milioane lei) și ‘asistență socială’ (-821 milioane de lei)”, se arată în opinia preliminară a CF.

În contrapartidă sunt majorate cu 5 miliarde de lei cheltuielile de capital, sursa majorării fiind localizată la nivelul cheltuielilor de capital ale Ministerului Apărării. În acest context, este de remarcat evoluția ulterioară anului 2017 a acestui agregat, în condițiile în care suplimentarea alocărilor către Ministerul Apărării apare drept temporară, în 2018 alocările revenind la niveluri comparabile cu evoluțiile istorice, precizează CF.

Nu a fost timp pentru o analiză aprofundată

Consiliul fiscal preciza vineri că se află în imposibilitatea de a elabora o opinie completă cu privire la Raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2017 și proiecția acesteia în perioada 2017-2020, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019 ”având în vedere intenția Guvernului de a aproba documentele mai sus menționate în ședința din 27.01.2017, ceea ce implică în mod evident un interval de timp insuficient pentru analiza, elaborarea și aprobarea opiniei solicitate”.

”În opinia preliminară de față, redactată pentru a nu întârzia adoptarea proiectului de buget în ședința de Guvern și înaintarea sa Parlamentului, Consiliul fiscal se va limita doar la a face câteva considerații generale, urmând ca elaborarea opiniei complete să fie realizată în săptămâna 30 ianuarie – 3 februarie 2017. După finalizarea acesteia, Consiliul fiscal o va notifica Parlamentului și o va publica pe pagina de web a instituției”, precizează CF.