#ciobănesc

[transylvanianphotoessays]

Fuga din Valea Florilor noiembrie 2015

Câinii au început să latre. Câteva secunde trec și încep să fugă înspre curba drumului. Nu se mai obosesc să urce fiindcă știu. Va veni căruța la ei cu cal și cu roți și cu tot. Undeva în curbă căruțașul dă drumul la frână din cauza noroiului de pe roți și căruța prinde viteză numai spre distracția câinilor care o asaltă. Mânzul nu prea face față la schimbarea de ritm, dar măcar n-are el treabă cu câinii pe partea lui. Cele trei femei din căruță ne salută zâmbind, dar în grabă fiindcă căruța tot la vale merge.

[transylvanianphotoessays]

Un Colț de Triunghi noiembrie 2015

Cred că mulți oieri se feresc de a da valoare rasei de oaie. Sunt mai de preț sănătatea, producția de lapte și fătarea de miei. Unchiul meu nu a pomenit niciodată vreo rasă specifică și toate oile au fost oi în discuțiile de duminica la o supă de pui cu găluște urmate de sarmalele cu păsat și smântână. Cei ce se distingeau din turmă erau berbecii, mieii și caprele. Berbecii puternici și încăpățânați erau trași de coarne cu mândrie. Mieii erau unul câte unul îngrijiți pentru a supraviețui primele săptămâni în creșa saivanului în cele mai bune condiții.

Din ce-mi amintesc, unchiul nu a avut capre niciodată. Nu poți avea prea multe fiindcă nu le stă bine lor în turme mari. Mânâncă mai diferit decât oile. Au un miros specific care unora nu le place. Ar trebui să-l întreb cândva care a fost problema pentru care a separat oile de capre nu din turmă, ci din gând.

[transylvanianphotoessays]

Păscut post-Recoltă noiembrie 2015

A trecut vremea recoltei pe dealurile pustietății. Ușile caselor de vară au fost închise, iar porțile au rigla trasă. Dincolo de garduri s-a dat libertate turmelor să mai prindă ceva cât timp vremea e domoală. Până la venirea frigului mai este hrană pe dealuri și turmele se pot plimba. Iarba încă e verde și cocenii uitați printre rânduri mai au boabe pe ele.