De ce pleacă mierea româneacă la export și ce e de făcut.
seen from United States
seen from Russia

seen from Russia
seen from United States
seen from China
seen from United States
seen from United States
seen from Uzbekistan
seen from Austria
seen from Serbia
seen from United States
seen from United States
seen from United States
seen from United States

seen from United States

seen from Germany
seen from Germany

seen from Germany
seen from United States
seen from Russia
De ce pleacă mierea româneacă la export și ce e de făcut.
Etimologia cuvântului criză presupune “o alegere” şi nu “o punere în discuţie a unui lucru” sau chiar “o situaţie fără ieşire”. În greaca lui Socrate, de unde vine în limbile noastre moderne, krisis însemna “a separa”, “a distinge”, deci a face o analiză şi a acţiona în consecinţă.
Ipoteza pe care o avansăm este că românii au un comportament pasiv-agresiv dobândit prin educaţia din familie şi din şcoală, pe care îl perpetuează în plan personal şi profesional. Premisa de la care plecăm este că mentalitatea lui "NU" are rădăcini adânci în istorie.
În familie, dar și în școală, interdicția: «Nu ai voie!» și pedeapsa, de multe ori fizică, pentru încălcarea interdicției reprezentau de foarte multe ori mijloacele educative de bază.
Nu reneagă România, nu poate şi nici nu vrea. România i-a dat cele mai bune şi mai frumoase teme literare şi i le va da tot timpul. Scriitorul elveţian de origine română, stabilit de 35 de ani la Zürich, se consideră un autor modern, cu nuanţe est-europene, dar, în mare, european.
Dar ce este adevărata reuşită a vieţii? Are ea de-a face cu gratificațiile provenite din exterior, cu banii, cu cariera? Să nu negăm cu totul: în parte, da. În rest însă, sensul vieţii înseamnă contrariul: să încetineşti ritmul, să ştii să renunți, să respiri cu adevărat, să relaţionezi cu alţii, să îți cultivi talentele, pe scurt: să fii din plin.
Antreprenoriatul verde este un termen introdus de Gustav Berle, în cartea sa: The green entrepreneur: Business opportunities that can save the earth and make you money. Printre temele legate de reciclare, conservarea naturii și sursele de energie regenerabilă pe care le aducea în discuție, autorul introducea ideea că „gunoiul unuia este comoara altuia”.
Antreprenoriatul de mediu pe care îl urmăresc start-upurile sau IMM-urile generează reglementări noi, antrenează responsabilitatea socială corporativă și răspunde cerințelor activiștilor de mediu. - See more at: https://www.cariereonline.ro/actual/antreprenoriatul-care-priveste-businessul-printr-o-lentila-verde#sthash.LG76bUsQ.dpuf
Există așa-numite „valori tradițional masculine” pe care le așteptăm de la cineva aflat într-o poziție de putere: autoafirmare, autonomie, curaj, apetență pentru risc, ca să le numim doar pe cele mai cunoscute. Cât de mult s-au îndepărtat româncele de caracteristicile tradiţional acceptate? Mai seamănă cu femeia tradiţională sau împrumută valenţe specifice masculinității? Întrebări și totodată provocări lansate prin intermediul unei teme cu mai multe valențe pe care o abordăm, în serial.
Deși trăsăturile general umane sunt aceleași, caracteristicile pe care le asociem în mod tradițional cu feminitatea diferă de cele pe care le atribuim masculinității. Nevoia de a comunica, grația și delicatețea, gustul pentru frumos, emotivitatea și grija pentru cei apropiați sunt considerate atribute feminine.
Editorial prin care încerc să susțin feminitatea ca atribut esențial al femeii, chiar dacă e forțată de mediu să adopte calități masculine.
Deşi accesul la informație şi interconectivitatea cunosc o creștere fără precedent la nivel global, naţiuni din diferite părți ale lumii și grupuri diferite în cadrul societăților se mişcă la viteze diferite. O modalitate bună să înțelegem acest decalaj este conştientizarea diferenţelor dintre ţările care au cultura lui „da” și cele care au cultura lui „nu”.