Identitati ascunse
Ei bine trebuie sa recunoastem ca toti suntem niste masti. Toti ne ascundem de teama sa nu fim raniti, toti vrem sa parem ceea ce nu suntem, toti muscam inainte sa fim muscati. Muscam din teama,din nesiguranta si din pricina faptului ca am mai fost raniti. Nu vreau sa imi gasesc scuze punandu-ma laolalta cu toata lumea, nefericirea mea este singura mea scuza. Repet… Nu sunt fericita si nu stiu cati dintre noi suntem cu adevarat. Si cred ca asta este tocmai motivul nefericirii noastre. Ne construim vise, ne infrumusetam realitatea cu ochii nebunului, ne hranim cu iluzii si ne lasam consumati de prorpiul ego. Apoi cautam iubirea intr-o parte si in alta cand noi ar trebui sa fim primii care sa ne iubim neconditionat. Dar mai ramane oare ceva de iubit cand suntem toti niste proiectii ireale? Mai avem oare identitate sau suntem de fapt mastile dupa care ne-am ascuns? Greu de spus…
View Post at: http://confesiunileuneifemei.wordpress.com/2013/05/07/identitati-ascunse/