Discover Top Posts Tagged with #nemurirea

#nemurirea

New Post has been published on Aluzii - Cărţi online

New Post has been published on http://www.aluzii.ro/nemurirea-din-punct-de-vedere-religios-budismul-si-crestinismul/

Nemurirea din punct de vedere religios - Budismul şi Creştinismul

Religiile majore ale lumii au diverse perspective asupra nemuririi spirituale, existenței nesfârșite a unei persoane într-o sursă sau stare non-fizică, cum ar fi un sufletul. Cu toate acestea, orice doctrină din acest domeniu induce în eroare fără o definiție prealabilă a “sufletului”. O altă problemă este că “sufletul” este adesea confundat și folosit ca sinonim sau alternativ cu “spiritul”.

Abia în 1952, redacția publicaţiei Syntopicon a găsit în compilarea lor a Marilor cărţi ale lumii occidentale, că “Problema filosofică privind nemurirea nu poate fi separată de probleme legate de existența și natura sufletului omului.” Astfel, marea majoritate a speculațiilor privind nemurirea de dinainte de secolul 21 au fost cu privire la natura vieţii de apoi.

În ambele religii occidentale și orientale, spiritul este o energie sau forță care transcende corpului muritor, și există într-un tărâm spiritual subtil în care se poate bucura de fericire sau suferinţă, direct sau indirect în funcţie de tradiție.

Religia greacă antică

Nemurirea în religia greacă antică a inclus inițial o uniune veșnică a trupului și sufletului, cum se poate observa în Homer, Hesiod, precum și în diverse alte texte antice. Sufletul a fost considerat a avea o existență eternă în iad, dar fără corp sufletul era considerat mort. Deși aproape toată lumea se aştepta doar la o existență veșnică cu un suflet într-un trup mort, mai mulţi bărbați și femei au fost consideraţi a fi câștigat nemurirea fizică și au reuşit să trăiască pentru totdeauna în Elysium, Insulele Binecuvântaţilor, în cer, ocean sau literalmente chiar sub pământ. Printre aceştia s-au numărat Amphiaraus, Ganymede, Ino, Ifigenia, Menelaus, Peleus, şi o mare parte a celor care au luptat în războaiele troian și din Teba. Unii au fost consideraţi a fi murit și înviat înainte de a realiza nemurirea fizică. Asclepius a fost ucis de Zeus doar pentru a fi înviat și transformat într-o zeitate majoră. În unele versiuni ale mitului războiului troian, Ahile, după ce a fost ucis, a fost smuls din rugul funerar său de mama sa divină Thetis, înviat, și a adus la o existență nemuritoare în Leuce, câmpiile Elizee, sau Insulele Binecuvântaţilor. Memnon, care a fost ucis de Ahile, pare a avea o soartă similară. Alcmene, Castor, Heracles, şi Melicerte, au fost, de asemenea, printre cei consideraţi a fi fost înviați la nemurire fizica. Potrivit Istoriilor lui Herodot, înţeleptul Aristeas de Proconnesus din secolul al 7-lea î.Hr. a fost găsit mort iniţial, după care corpul său a dispărut dintr-o cameră încuiată. Mai târziu, el a fost găsit nu doar înviat, dar a şi câștigat nemurirea.

Ideea filosofică a unui suflet nemuritor a fost o credință care a apărut pentru prima dată cu Pherecydes sau Orphics, și, cel mai important, a fost susținută de Platon și urmașii săi. Acest lucru, însă, nu a devenit niciodată normă generală în gândire elenistică. După cum se poate să fi fost recunoscut chiar în epoca creștină, nu în ultimul rând prin plângerile diferiţilor filozofi despre credintele populare, mulţi sau posibil cei mai tradiționali greci ţi-au menținut convingerea că anumite persoane au fost înviate din morți și au fost făcute nemuritoare fizic, și că alții s-ar putea aştepta doar la o existență a sufletului fără trup și mort, deşi veșnic. Paralela dintre aceste credințe tradiționale și învierea lui Isus de mai târziu nu a fost pierdută odată cu primii creștini, întrucât Iustin Martirul a susținut: “când spunem … Iisus Hristos, mentorul nostru, a fost răstignit și a murit și a înviat, și S-a înălțat la cer, nu ne propunem nimic diferit faţă de ceea ce se crede despre cei care sunt consideraţi fii ai lui Zeus.”

Marii maeştri

Persoanele care pretind a fi nemuritor fizic îl includ pe contele de Saint-Germain; în secolul 18 Franța, el a pretins a avea o vârstă de secole, și oameni care aderă la Învăţăturile Marilor Maeştri sunt convinși de nemurirea lui fizică.

Budism

Dorinţa ca un suflet sau ego (ātman) să fie permanent este o primă consecință a ignoranție, ea însăşi cauza tuturor nefericirilor și temelia ciclului de renaștere (saṃsāra). Forma și conștiința fiind două dintre cele cinci skandhas, sau agregate ale ignoranței, budism învață că nemurirea fizică nu este nici o cale spre iluminare, nici un scop de atins, chiar și zeii care pot trăi pentru veșnicie în cele din urmă pot muri. Conform iluminării din budism, “semințele karmice” (saṅkhāras sau sanskaras) pentru toate devenirile şi renaşterile viitoare sunt epuizate. După moartea biologică un arhat, sau buddha, intră în parinirvana, o stare de absenţă a morții din cauza absenţei renașterii, care a rezultat din stagnarea lipsurilor.

Budismul ne învață că există un ciclu de naștere, moarte, și renaștere și că procesul este în conformitate cu calitățile acțiunilor unei persoane. Acest proces constant de a deveni încetează la rodirea lui Bodhi (iluminarea), la care o ființă nu mai este subiectul cauzalităţii (karma), ci intră într-o stare pe care Buddha a numit-o amata (lipsa morții).

Potrivit premisei filosofice a lui Buddha, inițiatul în budism care urmează să i se “arate calea spre nemurire (amata)”, unde eliberarea de spirit (cittavimutta) se efectuează prin extinderea înțelepciunii și a practicilor meditative de sati și samādhi, trebuie mai întâi educat departe de fostele sale înclinații materialiste ignorante (avijja) în care el “a văzut oricare dintre aceste forme, sentimente, sau acest organism, ca fiind Sinele meu, pentru a fi cel care sunt prin natură”.

Creștinism

Teologia creștină susține că Adam și Eva au pierdut nemurirea fizică pentru ei și toți urmașii lor în Căderea omului, deși această “nemurire a cadrului corporal al omului” iniţială a fost “o condiție supranaturală”.

Creștinii care mărturisesc Crezul de la Niceea cred că fiecare persoană care a murit (indiferent dacă a crezut în Hristos sau nu) va fi înviată din morți, și această credință este cunoscut ca învierea universală.

Creștinii re-născuți cred că, după Judecata de Apoi, cei care au fost “născuţi din nou” vor trăi pentru totdeauna în prezența lui Dumnezeu, iar cei care nu s-au “născut din nou” vor fi abandonaţi conștiinței eterne de vinovăție, separaţi de Dumnezeu, și pedepsiţi pentru păcat. Moartea veșnică este descrisă în Biblie ca un tărâm de durere fizică și spirituală constantă într-un lac de foc, precum și un tărâm de întuneric departe de Dumnezeu. Unii văd focurile iadului ca o metaforă teologică, reprezentând prezența inevitabilă a lui Dumnezeu îndurată în absența iubirii pentru Dumnezeu; alții sugerează că Iadul reprezintă distrugerea completă atât a corpului fizic cât și a existenței spirituale.

N.T. Wright, un teolog și fost episcop de Durham, a declarat că mulți oameni uită aspectul fizic a ceea ce a promis Iisus. El a spus despre Timp: “învierea lui Iisus marchează începutul unei restaurări care se va finaliza la întoarcerea lui. Parte din aceasta va fi învierea tuturor morților, care se vor “trezi”, vor intra în corpuri și vor participa la reînnoire. Ioan Polkinghorne, un fizician și preot, a spus astfel: “Dumnezeu va descărca software-ul nostru pe hardware-ul său până în momentul în care ne va oferi nouă un nou hardware pentru a rula din nou software-ul pentru noi.” De aici rezultă două lucruri interesante: că perioada de după moarte (starea Intermediară) este o perioadă când suntem în prezența lui Dumnezeu, dar nu activi în corpurile noastre, și, de asemenea, că cea mai importantă transformare va fi atunci când suntem din nou în corpurile noastre și ajungem în Împărăția lui Hristos.” Această împărăție va consta din Cer şi Pământ “alăturate împreună într-o nouă creație”, a spus el.

Pasaje biblice, cum ar fi 1 Corinteni 15, sunt interpretate ca învățându-ne că organismul înviat va fi, ca şi corp prezent, atât fizic (dar un corp fizic reînnoit și ne-descompus) cât și spiritual.

Descrieri specifice ale învierii în formă nemuritoare se găsesc în scrisorile pauline:

“Iată, taina vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba,

Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbiţa cea de apoi. Căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba.

Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune şi acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire.

Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: “Moartea a fost înghiţită de biruinţă.

Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îi este, moarte, boldul tău?”.

Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea.

Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos!

Drept aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului, ştiind că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul.”

-1 Corinteni 15: 51-58

#Budismul #Creştinismul #nemurirea #Moartea

New Post has been published on Aluzii - Cărţi online

New Post has been published on http://www.aluzii.ro/sperante-privind-nemurirea-biologica-umana/

Speranţe privind nemurirea biologică umană

Substanțe care prelungesc durata de viață

Există unele substanțe chimice cunoscute, naturale şi artificial produse, care pot crește durata de viață sau speranța de viață a unei persoane sau organism, cum ar fi resveratrol.

Oamenii de ştiinţă cred că prin stimularea cantităţii sau procentului de telomeraze în corp, o enzimă care se formează în mod natural care ajută la menținerea terminalelor protective ale cromozomilor, s-ar putea împiedica moartea celulelor, și deci la extinderea unei durate de viaţă mai sănătoasă. O echipă de cercetători de la Centrul Naţional de cancer din Spania (Madrid) a testat ipoteza pe șoareci. S-a constatat că aceşti şoareci care au fost modificaţi prin inginerie genetică pentru a produce de 10 ori nivelurile normale ale telomeraze, au trăit cu 50% mai mult decât şoarecii normali.

În condiții normale, fără prezența telomerazei, în cazul în care o celulă se divide în mod repetat, la un moment dat toţi descendenții vor ajunge la limita lor Hayflick. În prezența telomerazei, fiecare celulă care se divizează poate înlocui bitul pierdut de ADN, și oricare celulă se poate apoi diviza fără limite. Deşi această proprietate de creștere fără limite a încântat mulți cercetători, se recomandă totuşi precauție la exploatarea acestei proprietăţi, întrucât exact aceeași creștere fără limite este un pas crucial în permiterea creșterii canceroase. În cazul în care un organism poate reproduce celulele corpului mai repede, atunci teoretic nu ar mai îmbătrâni.

Celulele stem embrionare operează cu telomeraza, care le permite să se diovidă în mod repetat şi să formeze individul. La adulți, telomeraza este puternic folosită în celule care au nevoie să se divizeze în mod regulat (de exemplu, în sistemul imunitar), în timp ce cele mai multe celule somatice se găseşte numai la niveluri foarte scăzute într-o manieră dependentă de ciclul celular.

Nemurirea tehnologică

Nemurirea tehnologică este speranţa pentru o durată de viaţă mult mai mare, posibilă prin progrese științifice într-o varietate de domenii: nanotehnologie, proceduri pentru camera de urgenţă, genetică, inginerie biologică, medicina regenerativă, microbiologie, și altele. Durata de viaţă actuală în societățile industriale avansate este deja semnificativ mai mare decât în trecut, din cauza nutrişiei mai bune, disponibilităţii de îngrijire a sănătăţii, nivelul de trai, și progreselor ştiinţifice bio-medicale. Nemurirea tehnologică prezice progrese suplimentare pentru aceleași motive pe termen apropiat. Un aspect important al gândirii științifice actuale despre nemurire este că o combinație de clonare umană, criogenie sau nanotehnologie, va juca un rol esențial în prelungirea extremă a duratei de viață. Robert Freitas, un teoretician în nanorobotică, sugerează că ar putea fi creaţi nanoroboţi medicali mici pentru a merge prin circulaţia sanguină umană, aflând lucruri periculoase, cum ar fi celulele canceroase şi bacterii, şi să le distrugă. Freitas anticipează că geno-terapiile şi nanotehnologia va face în cele din urmă corpul uman în mod eficient auto-sustenabil și capabil să trăiască la infinit, cu excepţia traumatismelor cerebrale severe. Aceasta susține teoria conform căreia vom fi capabili să creem continuu organe de schimb biologice sau sintetice pentru a înlocui pe cele deteriorate sau moarte.

Crionica

Crionica, practica de a păstra organismele (fie exemplare intacte, fie numai creierul lor) pentru posibila renaștere în viitor, prin stocarea lor la temperaturi criogenice în care metabolismul și deteriorarea sunt aproape complet oprite, poate fi folosită pentru a “opri” pe cei care cred că tehnologiile de extensie a vieţii nu se vor dezvolta suficient în timpul vieții lor. În mod ideal, criogenia ar permite oamenilor morți clinic să fie aduşi înapoi la viaţă în viitor, după ce au fost descoperite tratamente pentru bolile pacienților, şi reversibilitatea îmbătrânirii. Procedurile criogenice moderne folosesc un proces numit de vitrificare, care creează o stare de sticlă, mai degrabă decât înghețarea organismului care este adus la temperaturi scăzute. Acest proces reduce riscul cristalelor de gheață care pot dăuna structurii celulei, ceea ce ar fi deosebit de periculos pentru structurile celulare din creier, întrucât ajustarea acestora ar detriora mintea individului.

Încărcarea minţii la calculator

O idee care a fost avansată implică încărcarea personalităţii și amintirilor unui individ printr-o interfaţă directă minte-calculator. Memoria individului poate fi încărcată la un calculator sau într-un nou corp organic. Futuriști extropieni precum Moravec și Kurzweil au propus ca, datorită crește exponențiale a puterii de calcul, va fi într-o zi posibil să se încarce conștiința umană într-un sistem informatic, și să se trăiască la nesfârșit într-un mediu virtual. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul ciberneticii avansate, în cazul în care hardware-ul computerului ar fi inițial instalate în creier pentru a ajuta la sortarea memoriei sau accelerarea proceselor de gândire. Componentele vor fi adăugate treptat până când toate funcțiile creierului persoanei au fost gestionate de dispozitive artificiale, evitând tranzițiile ascuțite care ar putea duce la probleme de identitate. După acest moment, corpul uman ar putea fi tratat ca un accesoriu opțional, și mintea ar putea fi transferată la orice calculator suficient de puternic. Un alt mecanism posibil pentru încărcarea minţii este de a efectua o scanare detaliată a creierului organic original al unui individ, și a simula întreaga structură într-un calculator. Ca nivel de detaliu, astfel de scanări și simulări ar trebui să realizeze o imitaţie a conștiinței, iar dacă procesul de scanare va distruge creierul, el va trebui să fie în continuare deteminabil. Oricare ar fi calea de a încărca mintea, persoanele într-o astfel de situaţie ar fi atunci în esență nemuritoare, cu excepţia pierderii sau distrugerii mașinilor care le mențin.

Cibernetica

Transformarea unui om într-un cyborg poate include implanturi cerebrale sau extragerea minţii umane și plasarea acesteia într-un sistem de susținere a vieții robotic. Chiar și înlocuirea organelor biologice cu cele robotizate ar putea creşte durata de viaţă (precum pacemaker pentru inimă) și, în funcție de definiție, multe upgrade-uri tehnologice ale corpului, cum ar fi modificările genetice sau adăugarea de nanoboţi, ar califica denumirea unei persoane ca un cyborg. Astfel de modificări ar face o persoană imună la îmbătrânire şi boalî și, teoretic, nemuritor, dacă nu ar fi ucisă sau distrusă.

Nemurirea evoluţionară

(Joseph Wright of Derby, Alchymistul, În căutarea Pietrei filozofale, 1771)

O altă abordare, dezvoltată de biogerontologistul Marios Kyriazis, susține că nemurirea biologică umană este o consecință inevitabilă a evoluției. Că tendința naturală este de a crea structuri tot mai complexe, şi va exista un timp (Kyriazis susține că acest timp este acum) când evoluția unui creier uman mai complex va fi mai rapidă printr-un proces de singularitate evolutivă mai degrabă decât prin evoluția darwinistă. Cu alte cuvinte, evoluţia creierului uman așa cum o știm va înceta și nu va mai fi nevoie de persoane fizice pentru a procrea și apoi muri. În schimb, un nou tip de dezvoltare va prelua controlul la același individ, care va trebui să trăiască timp de multe secole pentru ca dezvoltarea să aibă loc. Această dezvoltare intelectuală va fi facilitată de tehnologie, cum ar fi biologia sintetică, inteligenţa artificială, şi un proces de singularitate tehnologică.

#nemurirea #Moartea

New Post has been published on Aluzii - Cărţi online

New Post has been published on http://www.aluzii.ro/nemurirea-biologica/

Nemurirea biologică

(Cromozomi umani (gri), acoperiţi de telomeri (albi))

Nemurirea biologică este o absență a îmbătrânirii, mai exact absența unei creșteri susținute a ratei mortalității în funcție de vârsta cronologică. O celulă sau organism care nu îmbătrâneşte, sau încetează să îmbătrânească la un moment dat, este biologic nemuritoare.

Biologii au ales cuvântul „nemuritor” pentru a desemna celulele care nu se supun limitei Hayflick, pentru care celulele nu se mai divid, din cauza deteriorării ADN-ului sau telomerilor scurtaţi. Prima și încă cea mai utilizată pe scară largă linie de celule nemuritoare este HeLa, dezvoltată de la celule prelevate de la tumora malignă a colului uterin a lui Henrietta Lacks, fără consimțământul ei, în 1951. Înainte de activitatea lui Leonard Hayflick și Paul Moorhead din 1961, a existat convingerea eronată promovată de Alexis Carrel că toate celulele somatice normale sunt nemuritoare. Prin prevenirea celulelor de la a ajunge la senescență se poate realiza nemurirea biologică. Telomerii, un „capac” de la capetele ADN-ului, sunt considerate a fi cauza îmbătrânirii celulare. De fiecare dată când o celulă se divide telomerii devin un pic mai scurţi; atunci când se uzează definitiv, celula este în imposibilitatea de a se diviza și moare. Telomeraza este o enzima care reface telomerii din celulele stem şi celulele canceroase, ceea ce le permite să se reproducă de un număr infinit de ori. Nicio lucrare definitivă nu a demonstrat încă faptul că telomeraza poate fi folosit în celulele somatice umane pentru a preveni țesuturile sănătoase să îmbătrânească. Pe de altă parte, oamenii de știință speră să poată să crească organe cu ajutorul celulelor stem, care să permită transplantul de organe fără riscul de respingere, un alt pas în extinderea speranței de viață umană. Aceste tehnologii fac obiectul cercetării actuale, și nu au fost încă realizate.

Specii biologice nemuritoare

Specii nemuritoare notabile includ:

Turritopsis nutricula, o meduză, după ce devine un adult matur sexual, se poate transforma din nou într-un polip cu ajutorul procesului de conversie a celulelor de transdiferenţiere. Turritopsis nutricula repetă acest ciclu, ceea ce înseamnă că acesta poate avea o durată de viață nedeterminată. Adaptarea sa la nemurire a permis să se răspândească de la habitatul său original, din Caraibe, peste tot în lume.

Bacteriile – Bacteriile se reproduc prin fisiune binară. O bacterie părinte se împarte în două celule fiice identice care apoi eventual se împart ele însele în două. Acest proces se repetă, făcând astfel, în esență, bacteria nemuritoare. Un document PLoS Biology din 2005 sugerează că după fiecare divizie celulele fiice pot fi identificate ca fiind unele mai în vârstă și altele mai tinere, iar cele mai în vârstă sunt puțin mai mici, mai slabe, şi cu mai multe şanse de a muri decât cele tinere.

Pinii Bristlecone se consideră a fi potențial nemuritorp, cel mai vechi specimen viu cunoscut aree peste 5.000 de ani.

Hidra este un gen de animal simplu de apă dulce care posedă simetrie radială. Hidrele sunt animale de pradă care fac parte din încrengătura Cnidaria și clasa Hydrozoa.

Evoluția îmbătrânirii

Aşa cum o demonstrează existența speciilor biologic nemuritoare, nu există nicio necesitate termodinamică pentru senescență: o caracteristică definitorie a vieții este că ea ia energie liberă din mediu și se debaraseează de entropie ca deșeu. Sistemele vii chiar se pot construi singure de la sămânță, și în mod obișnuit se pot repara. Prin urmare, îmbătrânirea se presupune a fi un produs secundar al evoluției, dar de ce se ajunge la mortalitate rămâne un subiect de cercetare și dezbatere. Moarte celulară programată, şi „problema de replicare” a telomerilor, se găsesc chiar și în cele mai timpurii și mai simple organisme. Acest lucru poate fi un compromis pentru selectarea între cancer și îmbătrânire.

Teoriile moderne privind evolutia îmbătrânirii includ următoarele:

Acumularea mutației este o teorie formulată de Peter Medawar în 1952 pentru a explica modul în care evoluţia alege îmbătrânirea. În esență, îmbătrânirea nu este niciodată selectată ca o opţiune, întrucât organismele au urmași înainte ca mutaţiile mortale să se producă într-un individ.

Pleiotropia antagonică este o teorie propusă ca o alternativă de George C. Williams, un critic al lui Medawar, în 1957. În pleiotropia antagonică, genele transporta efecte care sunt atât benefice cât şi dăunătoare. În esență, aceasta se referă la gene care oferă beneficii timpurii în viaţă, dar cu un cost mai târziu, adică declinul și moartea.

Teoria soma de unică folosință a fost propusă în 1977 de către Thomas Kirkwood, care prevede că un organism individual trebuie să aloce energie pentru metabolism, reproducere, și întreținere, și trebuie să facă compromisuri când există deficit de alimente. Compromisurile în alocarea de energie pentru funcția de reparare este ceea ce determină organismul treptat să se deterioreze odată cu vârsta, în conformitate cu Kirkwood.

Traducere din Wikipedia

#nemurirea #Moartea

New Post has been published on Aluzii - Cărţi online

New Post has been published on http://www.aluzii.ro/nemurirea/

Nemurirea

Nemurirea este viața veșnică, capacitatea de a trăi pentru totdeauna. Formele biologice au limitări inerente pe care intervențiile medicale sau de inginerie nu le pot depăși. Selecția naturală a dezvoltat nemurirea biologică la cel puțin o specie, meduzele Turritopsis dohrnii.

Anumiţi oameni de știință, futuriști și filosofi, au teoretizat conceptul de nemurire a corpului uman, și susțin că nemurirea umană va fi realizabilă în primele decenii ale secolului XXI, în timp ce alți avocați ai nemuririi cred că prelungirea duratei de viață este un obiectiv mai realizabil pe termen scurt, şi că nemurirea trebuie să aștepte în continuare progrese de cercetare mai concrete, într-un viitor nedefinit. Aubrey de Grey, un cercetator care a dezvoltat o serie de strategii de întinerire biomedicale pentru a inversa îmbătrânirea umană (sub numele de SENS), este de părere că planul propus de el pentru stoparea îmbătrânirii poate fi implementat în două sau trei decenii. Oprirea îmbătrânirii ar oferi oamenilor o nemurire biologică, dar nu invulnerabilitate la moarte prin traume fizice. Tipul de formă de viață umană nemuritoare, sau dacă există un suflet imaterial și acesta ar fi nemuritor, a fost un punct important de focalizare a religiei, precum și un subiect de speculații, fantezii, și dezbateri.

În context religios, nemurirea este adesea declarată a fi printre promisiunile lui Dumnezeu (sau a altor divinități) pentru ființele umane, pentru cele care au demonstrat bunătate sau au urmat legea divină.

Epopeea lui Ghilgameș, una dintre primele lucrări literare, care datează cel puțin din secolul 22 î.e.n., este în primul rând o poveste a unui erou care doreşte să devină nemuritor.

Filozoful ateu William Godwin se întreba “De ce nu ar putea omul să devină într-o zi fi nemuritor?”

Abordări științifice

Tehnologiile de prelungire a duratei de viață promit o modalitate pentru o reîntinerire completă. Cryonics speră ca morții să poată fi reînviaţi în viitor, ca urmare a unor suficiente progrese medicale. În timp ce, așa cum se poate vedea la alte creaturi precum hidra și viermii planarieni, este într-adevăr posibil ca o ființă să fie biologic nemuritoare, nu se cunoaște încă dacă aceasta este posibil şi pentru oameni.

Încărcarea minţii este transferul de conștiință şi experienţă de la un creier uman la un mediu alternativ cu aceeași funcționalitate. Presupunând că procesul este posibil și repetabil, acest lucru ar oferi nemurirea conştiinţei, aşa cum au prezis futuriștii, precum Ray Kurzweil.

Abordări religioase

Credința într-o viață de apoi este un principiu fundamental la cele mai multe religii, inclusiv hinduismul, sikhism, creștinism, zoroastrism, islam, iudaism, și credința Bahá’í. Cu toate acestea, conceptul unui suflet nemuritor nu se regăseşte în aceste religii. “Sufletul” în sine are semnificații diferite, și nu este folosit în același mod în diferite religii și confesiuni. De exemplu, chiar diferite ramuri ale creștinismului sunt în dezacord de opinii privind nemurirea sufletului și relația sa cu corpul.

Traducere şi adaptare din Wikipedia.

#nemurirea #Moartea

New Post has been published on Zero Secunde - În memoria...

New Post has been published on http://0s.ro/sperante-privind-nemurirea-bilogica-umana/

Speranţe privind nemurirea bilogică umană

Substanțe care prelungesc durata de viață

Există unele substanțe chimice cunoscute, naturale şi artificial produse, care pot crește durata de viață sau speranța de viață a unei persoane sau organism, cum ar fi resveratrol.

Nemurirea tehnologică

Crionica

Încărcarea minţii la calculator

Cibernetica

Nemurirea evoluţionară

(Joseph Wright of Derby, Alchymistul, În căutarea Pietrei filozofale, 1771)

#nemurirea

New Post has been published on Zero Secunde - În memoria...

New Post has been published on http://0s.ro/nemurirea-biologica/

Nemurirea biologică

(Cromozomi umani (gri), acoperiţi de telomeri (albi))

Biologii au ales cuvântul “nemuritor” pentru a desemna celulele care nu se supun limitei Hayflick, pentru care celulele nu se mai divid, din cauza deteriorării ADN-ului sau telomerilor scurtaţi. Prima și încă cea mai utilizată pe scară largă linie de celule nemuritoare este HeLa, dezvoltată de la celule prelevate de la tumora malignă a colului uterin a lui Henrietta Lacks, fără consimțământul ei, în 1951. Înainte de activitatea lui Leonard Hayflick și Paul Moorhead din 1961, a existat convingerea eronată promovată de Alexis Carrel că toate celulele somatice normale sunt nemuritoare. Prin prevenirea celulelor de la a ajunge la senescență se poate realiza nemurirea biologică. Telomerii, un “capac” de la capetele ADN-ului, sunt considerate a fi cauza îmbătrânirii celulare. De fiecare dată când o celulă se divide telomerii devin un pic mai scurţi; atunci când se uzează definitiv, celula este în imposibilitatea de a se diviza și moare. Telomeraza este o enzima care reface telomerii din celulele stem şi celulele canceroase, ceea ce le permite să se reproducă de un număr infinit de ori. Nicio lucrare definitivă nu a demonstrat încă faptul că telomeraza poate fi folosit în celulele somatice umane pentru a preveni țesuturile sănătoase să îmbătrânească. Pe de altă parte, oamenii de știință speră să poată să crească organe cu ajutorul celulelor stem, care să permită transplantul de organe fără riscul de respingere, un alt pas în extinderea speranței de viață umană. Aceste tehnologii fac obiectul cercetării actuale, și nu au fost încă realizate.

Specii biologice nemuritoare

Specii nemuritoare notabile includ:

Pinii Bristlecone se consideră a fi potențial nemuritorp, cel mai vechi specimen viu cunoscut aree peste 5.000 de ani.

Hidra este un gen de animal simplu de apă dulce care posedă simetrie radială. Hidrele sunt animale de pradă care fac parte din încrengătura Cnidaria și clasa Hydrozoa.

Evoluția îmbătrânirii

Aşa cum o demonstrează existența speciilor biologic nemuritoare, nu există nicio necesitate termodinamică pentru senescență: o caracteristică definitorie a vieții este că ea ia energie liberă din mediu și se debaraseează de entropie ca deșeu. Sistemele vii chiar se pot construi singure de la sămânță, și în mod obișnuit se pot repara. Prin urmare, îmbătrânirea se presupune a fi un produs secundar al evoluției, dar de ce se ajunge la mortalitate rămâne un subiect de cercetare și dezbatere. Moarte celulară programată, şi “problema de replicare” a telomerilor, se găsesc chiar și în cele mai timpurii și mai simple organisme. Acest lucru poate fi un compromis pentru selectarea între cancer și îmbătrânire.

Teoriile moderne privind evolutia îmbătrânirii includ următoarele:

Traducere din Wikipedia

#nemurirea

Elixirul Vietii a fost descoperit si se crede ca ar avea puterea de a atinge nemurirea zeilor!

Asa-numitul “Elixir al vietii” descoperit de stramosii nostri a fost considerat o substanta care are capacitatea de a aduce nemurirea zeilor.

In timpul unor sapaturi intr-un santier de constructii din China Town, New York, zona in care existau cu mult timp in urma remedii medicale, un grup de arheologi a descoperit sute de sticlute vechi de peste 150 de ani. Printre aceste sticlute se regaseste…

View On WordPress

#dezvoltare personala #Elixirul Vietii #leac #nemurirea #potiune