#toxicitate

[citate]

E interesant cum oamenii îți sunt alături atâta timp cât le arăți doar cea mai bună versiune a ta – fericirea, energia, zâmbetul. Dar când ajung să vadă tristețea ascunsă în spatele lor, dispar fără urmă.

[emanuelstefancu]

Dragoste toxică de viață - Fac forfotă pentru a fi mai puțină gălăgie

Pe perioada liceului nu m-am simțit bine. Eram afectat de situația dintre părinți.

Când am intrat la facultate, am intrat în AIESEC. Am prins curaj și încredere. Eram din ce în ce mai stăpân pe viață și doream și chiar făceam chestii. Îmi plăcea viața. Un an am fost fericit (2012-2013). Apoi, am agățat o fată și am devenit un om rău și nu m-am simțit bine. După despărțire, am devenit o pizdă. Mă mâțâiam, mă plângeam într-una de viață și chestii.

Și am menținut acest ciclu până la Ana. Eram dintr-o stare în alta: Din boem/suferind/fragilitate/moarte/nemulțumire dar și superioritate/mândrie/măreție în om de căcat care folosește partenerul pentru a-și astupa niște goluri emoționale, niște lipsuri cât și dorința de sex pentru că doar așa îmi pansam rănile. Răni care repetau același tipar: din melancolie în dependență, din tristețe în plăcere și dorință. Eram boem și dependent de alții. A fost primul meu bolovan: dragostea față de viață, dar care era toxică; dragoste toxică de viață. Îl împingeam la nesfârșit. Astăzi voiam sex, mâine voiam alinare. Ce om hain.

Dar am fost fericit pentru că ele au fost sincere în a mă iubi. Sunt un om norocos și am fost un prost că eu nu am putut iubi pentru că nu m-am putut iubi.

La despărțirea cu Ana, am urlat în mine, către mine. M-am țipat din toți plămânii și mi-am spus că sunt un prost; că stau, că mă complac în penibil. Am plâns în seara aia. Am plâns din toată ființa mea. Am plâns în mine cât să mă audă tot universul; că sunt fragil, firav și am nevoie de ajutor. Am plâns în mine și am plâns către ea. Mi-a plăcut de ea și chiar am iubit-o. Dar nu am știut cum să comunic asta și am lăsat-o să plece. Ba mai mult, cu latura mea rece de om rău am împins-o departe de mine. Și ne-am despărțit pentru totdeauna pentru că eu nu pot iubi decât doar o dată. Plâng. Am iubit-o, dar și ea avea probleme. Nu puteam să o ajut. Așa că am plecat. Nu de bună voie. A fost nevoie de un imbold. Mă înșelase. Poate nu chiar înșelat, dar nici departe nu-i. Ne-am jucat șah unul cu celălalt pentru propriile nevoi și lipsuri.

A fost frumos, mi-a plăcut. Este frumoasă și mă bucur că am avut-o.

Acum, privesc cu ochi mari spre viitor. Cine va fi, va fi aleasa pentru că pot să iubesc din nou pentru că mă iubesc pe mine.

Zâmbesc.

De la Ana încoace, am fost într-o continuă cercetare, căutare, introspecție, o călătorie a Sinelui căutându-și identitatea. M-am găsit. Totuși, acest drum e greoi de menținut. Viața echilibrată, un stil de viață sănătos îmi era străin. Acum, îl am, dar e al naibii de greu să fiu consecvent. Lucrez la asta, îmi iau bolovanul și îl urc din nou și din nou până voi fi fericit pentru că așa îmi imaginez că voi fi. Absurdul, face întâmplarea că, odată acceptată ideea asta, sunt fericit. Îmi iau bolovanul și-l urc. Fac zgomot, gălăgie și particip la joc. Fac forfotă pentru a fi mai puțină gălăgie. Gălăgia zgomotului alb. Marele zgomot alb al conștiinței. Un bâzâit constant, perpetuum; cu mine, fără mine, întins la nesfârșit. O regurcitare forțată, indusă de către nevoia identității; o linie dreaptă pe un osciloscop de spital. Vreau să fiu pentru totdeauna conștient, vreau să fiu văzut de univers, de abis, să fiu unic, să am euforia de a trăi, extazul de a fi în viață. Acesta este marele zgomot al universului care tot îmi răsună în urechi, înspre ceafă, în spatele capului, cald ca soba unei plite de țară, care pulsează într-una. Câtă gălăgie.

"Sunt singur" îmi șoptește prin mine, către mine, din mine. Sunt într-adevăr singur și doare. Sunt singur și supărat pe viață că sunt singur. Îmi place să cred că sunt singur doar momentan. Abia m-am găsit, abia fac vâlvă printre oameni, doar câteva valuri în ocean. Așadar, este normal să fiu singur, pentru că mai am mult de lucrat la mine. Îmi este cel mai bine așa și mă bucur că reușesc.

Inspir, expir, zâmbesc și mă pun pe făcut forfotă.

https://youtu.be/-TF4p07aWwc

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/cum-sa-recunoasteti-plasticele-in-special-pe-cele-periculoase-vi/

Cum să recunoasteti plasticele, in special pe cele periculoase! (VI)

Share on Twitter

Plastic # 6: Polistiren (PS) Aceasta este aparent unul dintre cele mai sigure materiale plastice existente, utilizat in industria alimentara, dar condițiile de siguranță in care acesta nu prezinta risc reprezinta de fapt un termen extrem de relativ. Având în vedere faptul că este fabricat din benzen și petrol, va recomand evitarea lui pe cat posibil. Stirenul este el însuși o substanță cancerigenă. Uneori numit si polistiren, acesta este un material plastic care este frecvent intalnit in produsele oferite sub diferite forme de diverse servicii alimentare (catering, restaurante, cantine), de exemplu: sub forma de cupe, farfurii, boluri, tacâmuri, balamale desfacere containere (pentru scoici), tăvi de carne și păsări de curte, dar și containere alimentare rigide (de exemplu, cele pentru iaurt, chefir) sau ca material utilizat la fabricarea flacoanelor pentru medicamente, de exemplu aspirina. Polistirenul este, de asemenea, folosit pentru a face ambalaje din spumă de protecție pentru mobilier, electronice, portelan.

Acesta este un alt material plastic pe care veți dori să-l evitati.

O problemă fundamentală este aceea că din polistiren se poate evapora in mediu stiren. Stirenul a fost deja asociat cu aparitia diverselor forme de cancer, dar Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) nu a dat o inca clasificare oficială cancerigen. Acestea fiind spuse, EPA admite ca există o asociere la un risc crescut de leucemie și limfom (printre altele). Alte studii arata ca stirenul poate acționa ca o neurotoxină pe termen lung. Studiile efectuate pe animale reclama efectele nocive ale stirenului asupra celulelor rosii din sange, ficat, rinichi, stomac si alte organe. Aceste studii, de cele mai multe ori se referă la stiren, stiren care in aparenta nu pare să provină din polistiren. Asa sa fie?

NIHL enumeră stirenul ca pe o substanță cancerigenă probabila, dar spune ca stirenul dizolvat din containerele de alimente fabricate din polistiren se afla la niveluri foarte scăzute, nepericuloase. Mare atentie, ca orice substanta toxica se acumuleaza in organism, in ficat in special. De asemenea, ia totodata act de faptul că stirenul este unanim recunoscut pentru capacitatea sa de a provoca tumori pulmonare la soareci.

Un studiu publicat inca din 2007 a aratat ca, din containerele si vasele din polistiren PS, apa fierbinte a fost dovedit ca poate extrage stiren fiind contaminata cu stiren dar și cu multi alți compuși aromatici. Temperatura a fost demonstrat ca joaca un rol major în scurgerea de stiren. Mancarea se pune in general calda in vasele si caserolele din PS, deci problema este rezolvata. Cafeaua la fel.

Dacă stirenul se extrage si în alimente și in apa tinuta in conteinere din polistiren si asta inca la niveluri periculoase este o problema care se afla încă în litigiu, doar in spatele acestor studii se afla o intreaga industrie afectata, iar aceasta industrie are un lobby destul de puternic peste tot in lume.

Dar, așa cum studiul concluzioneaza inca din 2007, „Având în vedere caracteristica toxica a stirenului și extractia sa în apă și in alte produse alimentare, materialele din PS ar trebui sa fie evitate pentru ambalarea produselor alimentare.” Exista deja o declarație oficială a CDC in acest sens, special pentru stiren, dar aparent fara nici o urmare.

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/1QlUpzd

Cum să recunoasteti plasticele, in special pe cele periculoase! (V)

Tweet

Plastic # 5: polipropilenă (PP)

PP este folosit pentru a face containere pentru iaurt, margarina, mese takeout, și alimente Deli.

Este, de asemenea, utilizat la fabricarea sticlelor utilizate in medicina, a capacelor de sticle și a altor sisteme de închidere, precum și la sticlele de ketchup și sirop.

PP este considerat un material plastic sigur.

Compoziția chimică a unui material plastic evolueaza zi cu zi si ar putea fi mult mai complicata decat ceea ce lista de ingrediente prime ar sugera, raportează un grup de chimisti din Austria.

Descoperirea lor se referă la substanțe chimice pe care producătorii le adaugă pentru a stabiliza polipropilenă (PP), un material plastice considerat sigur. Cele sintetice de tipul aditivilor antioxidanți se descompun atunci când sunt expuse la temperaturi ridicate specifice procesului de fabricație, în special atunci când sunt combinate cu un material de umplutură mineral comun numit talc.

Rezultatele acestui studiu se adauga la volumul de cunostinte deja existent privitor la produsele chimice găsite în materialele plastice de zi cu zi. Rezultatele ar putea fi utilizate pentru a evalua cat mai bine implicațiile utilizarii acestui tip de plastic asupra sănătatii mediului și a oamenilor.

Antioxidantii sunt adăugati pentru a proteja structura de plastic. Acestea sunt concepute pentru a reacționa rapid cu oxigenul, „sacrificandu-se” pentru a proteja catena (lantul de atomi de carbon) de PP.

Descoperirea noilor substanțe chimice constitue o preocupare majora, deoarece acesti compusi pot să apară în orice produse comerciale din care pot sa migreze, din masa plastica in mancare, cu posibilitatea clar evidentiata de a afecta viata si sanatatea omului. PP umplut cu talc, un material plastic care este de obicei găsit în piesele auto, in aparatele de uz casnic, dar și in materialele de constructii, ne poate afecta grav sanatatea.

Cercetătorii nu au avut cum sa măsoare toxicitatea substanțelor chimice nou descoperite, dar similitudinea lor moleculară cu a altor produse controversate: aditivii BHT și BHA, sugerează că acestea merită un studiu ulterior. În timp ce sunt încă utilizati pe scară largă, substantele chimice sintetice BHT și BHA au un efect cunoscut asupra sănătății. Acestea sunt folosite ca antioxidanți în multe produse, inclusiv produse alimentare, produse cosmetice, produse farmaceutice, materiale plastice și in unele unsori pe baza de petrol și lubrifianți. BHT a fost deja demonstrata capacitatea acestuia de a provoca mutatii, tumori și efecte endocrine la animalele testate. Acesta a fost responsabil pentru raspunsuri alergice la oameni. BHA poate imita, de asemenea, hormonul feminin estrogen.

Cercetatorii au testat sase aditivi antioxidanți comerciali, dintre care patru au avut structuri similare cu cea a BHT-ului. În prezența căldurii și a talcului, aditivii au pierdut părți ale structurilor lor chimice într-un mod previzibil. Acest lucru înseamnă că, predictibilitatea descompunerii acestora la temperatura ar permite chimistilor să anticipeze si ce se va întâmpla atunci când noii aditivi sunt expusi la caldura si sa proiecteze procesele de degradare ceva mai sigure.

Chimisti au arătat că, deși cei mai multi dintre aditivii puri au fost stabili la 115 grade Celsius (239 grade Fahrenheit), tot acest echilibru a fost perturbat când talcul a fost prezent in masa plasticului. Unele, de asemenea, au prezentat un echilibru precar, atunci când acesta a fost amestecat cu PP. PP in general se topește mai sus de 130 grade Celsius (266 Fahrenheit). Dacă aditivii au fost amestecati pentru a forma din plastic topit, la temperatură înaltă, aceasta ar duce tocmai la degradarea lor, și astfel, noi substanțe chimice necunoscute dar cu greutate moleculară mică, ar rezulta.

Scăderea observată în termeni de greutate moleculara poate conduce evident la migrația rapidă a acestor noi compusi formati din plastic.

Iata cum, un plastic considerat sigur este de fapt extrem de periculos!

Sfarsitul partii a cincea

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2jePcQR

Cum să recunoasteti plasticele, in special pe cele periculoase! (IV)

Plastic # 4: polietilenă de joasă densitate (LDPE)

LDPE reprezintă polietilenă de joasă densitate, care este un termoplastic obtinut din petrol. Acesta este teoretic considerat ca fiind al doilea cel mai sigur plastic disponibil pe piata, dupa HDPE, deoarece este aproape inert din punct de vedere chimic.

Aceste tip de material plastic se gaseste in sacii de curatatorie, ziare, reviste, pungi de pâine, folii ce protejeaza alimentele congelate dar si produsele proaspete  (laptele, iaurtul, chefirul) și evident saci pentru resturile menajere, foliile de aluminiu ce captusesc cutiile de carton pentru produsele alimentare sunt acoperite tot cu acest material. Este folosit la fabricarea foliilor de psihiatrie, a acoperirilor cutiilor de carton pentru lapte si a cupelor pentru băuturi calde și reci. LDPE mai este folosit si pentru confectionarea capacelor de container, a jucăriilor, și a sticlelor comprimabile (cum ar fi cele pentru miere și muștar).

LDPE este considerat un plastic de risc scăzut.

Dar, un studiu 2011 a subliniat, ca cele mai multe produse din material plastic exercita un efect chimic de reducere a activitatii estrogenice – inclusiv LDPE. Produsele chimice având activitate estrogenică (AE) sunt suspectate de faptul ca provoca probleme grave de sănătate, în special in doze mici atat la mamifere fetale cat și la minori. Expunerea la AE a fost demonstrat deja ca are capacitatea de a modifica structura celulei umane, situatie care prezintă potențiale riscuri pentru sugari si copii.

Observatie: din toate elementele din plastic disponibile în comerț (recipienti, ambalaje, pungi) se scurg cantități detectabile de substanțe chimice care au AE, mai ales daca aceste elemente din plastic sunt expuse la apa la temperatura de fierbere, la lumina soarelui (UV) și / sau la microunde (telefonul GSM sau cuptorul cu microunde). Este demn de remarcat faptul că, așa cum a subliniat si NPR, „Studiul nu se refera la riscurile pentru sanatate. Este pur și simplu legat de întrebarea dacă produse din materialul plastic comun exercita actiune depresiva prin substantele chimice estrogene continute – altele decât BPA (deja recunoscut ca posedand aceasta activitate).”

Sfarsitul partii a patra

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2hKAICQ

Cum să recunoasteti plasticele, in special pe cele periculoase! (II)

Plastic # 2: polietilenă de înaltă densitate (HDPE)

HDPE reprezintă polietilenă de înaltă densitate, care este un termoplastic obtinut din petrol. Acesta este teoretic considerat ca fiind cel mai sigur plastic disponibil pe piata, deoarece este aproape inert din punct de vedere chimic. Acest plastic este foarte utilizat pentru fabricarea sticlelor de lapte, apă, suc, cosmetice, sampon, diverse feluri de mâncare, salata și detergenți de rufe și de curățare de uz casnic. Genti pentru alimente și garnituri, cutii de cereale, de asemenea, sunt realizate diferite seturi de cutii pentru excursii, recipienti pentru medicamente.

HDPE este considerat un plastic de risc scăzut.

Dar, un studiu 2011 a subliniat, ca cele mai multe produse din material plastic exercita un efect chimic de reducere a activitatii estrogenice – inclusiv HDPE. Produsele chimice având activitate estrogenică (AE) sunt suspectate de faptul ca provoca probleme grave de sănătate, în special in doze mici atat la mamifere fetale cat și la minori. Expunerea la AE a fost demonstrat deja ca are capacitatea de a modifica structura celulei umane, situatie care prezintă potențiale riscuri pentru sugari si copii. Observatie: din toate elementele din plastic disponibile în comerț (recipienti, ambalaje, pungi) se scurg cantități detectabile de substanțe chimice care au AE, mai ales daca aceste elemente din plastic sunt expuse la apa la temperatura de fierbere, la lumina soarelui (UV) și / sau la microunde (telefonul GSM sau cuptorul cu microunde). Este demn de remarcat faptul că, așa cum a subliniat si NPR, „Studiul nu se refera la riscurile pentru sanatate. Este pur și simplu legat de întrebarea dacă produse din materialul plastic comun exercita actiune depresiva prin substantele chimice estrogene continute – altele decât BPA (deja recunoscut ca posedand aceasta activitate).”

Sfarsitul partii a doua

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2hKwcV3

Cum să recunoasteti plasticele, in special pe cele periculoase! (III)

Plastic # 3: clorură de polivinil (PVC) Acest tip de plastic este extrem de versatil, poate fi rigid sau flexibil și este frecvent utilizat în producția de blistere și alveole in industria farmaceutica (de exemplu: pentru pastile, permitand stocarea, si blisterizarea). Este folosit si pentru a face saci pentru lenjeria de pat, folii alimentare, folii rigide pentru formarea/modelarea delicateselor, dar  și folie pentru ambalarea carnii si a produselor derivate din carne și totodata capace sigilabile, autosigilabile extrem de rezistente.

Important de retinut:

Acest tip este primul dintre cele mai periculoase plastice.

Acest tip de plastic este unul dintre cele mai periculoase existente si prin urmare si cel mai raspandit. Mai ales in Romania. Chimicalele toxice incluse in masa plastica sunt eliberate pe parcursul intregului ciclu de viață al produsului din PVC, inclusiv mercur, dioxine, și ftalați. Când oamenii ard produse din PVC, acestea elibereaza dioxine producătoare de diferite tipuri de cancer, probleme respiratorii acute, dar si probleme de reproducere insurmontabile. Vaporii eliberati pot paraliza sistemul imunitar pentru ani de zile. Mirosul vizibil de la o mașină nouă, musama sau perdea de duș este rezultatul evaporarii chimicalelor continute in PVC.

Un studiu suedez din 2008 a constatat că din PVC plastifiat – care poate fi utilizat pentru a face piele artificiala, jucării de cadă sau de mare, inele de baie gonflabile și fețe de masă, precum și poliuretan – pentru a face piele artificiala, carpete, mochete dar și genți pentru copii – toate evaporand substante chimice toxice în apă si aer. Studiul nu a evaluat impactul acestor substanțe chimice asupra oamenilor, insa surprinzator a cuprins în schimb impactul asupra puricelui Daphnia magna și durata de timp in care acesta a fost anihilat.

Acest studiu a expus de fapt o anchetă asupra celor două tipuri de ftalați, care sunt utilizate ca aditivi la fabricarea masei plastice pentru a deveni PVC si a demonstrat o asociere extrema intre prezenta PVC-ului si aparitia astmului la copii. Di (2-etilhexil) ftalat (DEHP) este utilizat pe scară largă în produsele de larg consum, inclusiv a materialelor plastice, a pardoselelor de vinil, dar și a produselor de îngrijire personală. DEHP este un compus foarte solubil care este slab legat chimic de plastic și care patrunde în sânge sau in alte soluții, perfuzabile sau alimentare, care conțin lipide ce vin în contact cu materialul plastic.

Un studiu separat a confirmat aceasta cercetare, afirmând că, „Ftalati din policlorură de vinil (PVC), si alte materiale plastice pot avea efecte negative asupra căilor respiratorii și asupra sistemelor imunologice”, dar a menționat că „din lipsa de informații privind expunerea la oameni, experimente obiective inexistente inca si care limitează datele epidemiologice.” Înțelesul acestei afirmatii este acela că inca mai este mult de lucru si trebuie sa fie facuta o testare pe subiecti umani.

Și un studiu din anul 2014 a aratat o legatura intre ftalati si scaderea vertiginoasa a fertilității feminine la soareci.

Puteți citi mai multe despre DEHP și despre cum suntem expuși direct sau indirect utilizand o simpla cautare pe net. Este demn de remarcat faptul că DEHP este printre primele șase componente vizate de UE pentru eliminarea lor progresivă, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) continute, si un programul de înregistrare strict.

La noi in tara aceste conducte se folosesc cu succes in distributia apei potabile, in interiorul blocurilor in care s-au inlocuit vechile instalatii dar si in industria alimentara, 99% din pungile in care este invelita mancarea procesata fiind din PVC. Iar frenezia inlocuirii conductelor cu conducte din PVC pare ca nu se mai termina niciodata. Chiar si in constructiile noi aceeasi solutie pare sa fie adoptata de toti constructorii locali sau internationali.

În iulie 2005, Parlamentul European a interzis utilizarea jucăriilor din PVC, cu toate că acestea sunt încă legale în America.

Acest material extrem de periculos este, de asemenea, utilizat la fabricarea sticle de ala sau suc și, prin urmare, toxinele sunt eliberate în interiorul băuturii îmbuteliate cu o viteza mai mare sau mai mica, in functie de conditiile de mediu. Muncitorii care lucrează cu aceste materiale se confruntă cu riscuri de sănătate pe termen lung, inclusiv angiosarcom de ficat, cancer pulmonar, cancer la creier, limfoame, leucemie și ciroză hepatică. Pompierii de asemenea, se confruntă adesea cu riscuri similare în urma stingerii incendiilor provocate de PVC, care eliberează acid clorhidric gazos, acid clorhidric care poate fi mortal atunci când este inhalat singur sau impreuna cu alte toxine.

Fapt interesant: PVC-ul nu este reciclabil tocmai datorită proprietăților sale extrem toxice. Este cunoscut că eliberează chimicale extrem de otrăvitoare în continutul recipientelor de băutură sau hrana.

Sfarsitul partii a treia

[spiritul-lumii]

Nu se închid rănile îmbuibate cu venin.