"polenul albastru al dragostei"
“polenul albastru al dragostei”
eram în cărți ținute cu ambele brațe la piepteram în pat cu ambii ochi întredeschişi spre tineeram în vis crezând că aievea e-ntâmplareeram convins că drumul n-a fost nicicând coruptşi norii nopții adunau lumina din palmele taleca ele să-mi găsească firav chipul între perneşi rupeam bucăți din ceva ce pare astăzi dorcerând îndrumare spre un alt univers conformşi regăsesc ani la rând oasele tale…
View On WordPress













