După 1990, Primăria comunei Bicaz Chei a dus o luptă infernală cu vecinii de la Gheorgheni, susținuți, ani în șir, de cei aflați în importante funcții ale județului Harghita. În tot acest taifun de procese – la Gheorgheni, Bicaz, Miercurea Ciuc, Piatra Neamț, Ploiești, Cluj Napoca și Suceava -, interesele comunei nemțene și ale județului au fost reprezentate doar de primarii Niculai Țepeș-Nica, Gheorghe Dandu, Gheorghe Oniga și secretarul Toderică Panțâr. Prea puțini luptători pentru o bătălie atât de istovitoare și cu miză atât de mare…!
Istoria necazului abătut asupra muntenilor din Bicaz Chei se duce până în 1961, când au fost stabilite regiunile și au apărut primele probleme legate de limita între comuna Bicaz Chei și municipiul Gheorgheni. Tot ce s-a întâmplat ulterior a stat sub semnul unei declarații răspicat făcute de cei din Harghita ori de câte ori a fost nevoie: ”Este Legea 2/1968, dar noi n-o recunoaștem!” Legea cu pricina privește organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România.
De fapt, întreg subiectul este delimitarea administrativ-teritorială a celor două localități, amendamentul celor din comuna nemțeană fiind că toți factorii de decizie din județul vecin au încălcat sistematic legislația privind reîmproprietăririle cu terenuri, mai ales păduri. În plus, tot dinspre Bicaz Chei, se vede limpede că instituțiile statului, care au competențe și ar fi trebuit să intervină pentru încheierea diferendului, au tărăganat lucrurile. Asta deși, pe teritoriul instanței, acolo unde s-a purtat bătălia în ultimii 25 de ani, Bicaz Chei a câștigat o singură dată în sălile de judecată din Harghita. În toate cauzele, hotărârile definitive și irevocabile au fost obținute în alte județe: Prahova, Cluj și Suceava. Autoritățile din Bicaz Chei au reproșat în repetate rânduri pasivitatea instituțiilor din Neamț – Prefectura și Consiliul Județean. În același timp, acuză intervenții nefaste ale unor ”factori importanți de la nivelul județului Neamț”, care le-au pus piedici și le-au făcut necazuri măcar pe măsura celor făcute de vecini. Cea mai recentă lovitură are de-a face cu procesul de la Ploiești, unde Primăria Bicaz Chei a obținut decizie favorabilă în privința delimitării dintre județe, dar, la Tribunalul Prahova, verdictul a fost anulat și, acum, cauza se rejudecă, de la zero.
Cum spuneam, disputa privind trasarea limitei administrative dintre județele Neamț și Harghita a apărut odată cu Legea 2/1968, deși, din punctul de vedere al celor din Bicaz Chei, lucrurile sunt foarte clare. Au și un înscris care dovedește asta, un raport datat cu 1 august 1987, descoperit în arhivele primăriei:
«Urmare sarcinilor primite, am efectuat la comitetele executive ale Consiliilor populare județene Harghita, la 29 iulie a.c. (1987 – nota red.) și Neamț, la 30 iunie a.c., precum și la fața locului, pe teren în aceleași zile, o analiză privind marcarea limitei între cele două județe în zona Lacului Roșu și Cheilor Bicazului, constatând, în principal, următoarele:
Linia care marchează limita între județele Neamț și Harghita, recunoscută de ambele județe, este înscrisă pe hărțile cadastrale ale zonei existente la fiecare din județele menționate. Această linie traversează Drumul Național 12 C Gheorgheni – Bicaz, în dreptul punctului de confluență a pârâului Cupaș cu pârâul Bicaz (km 27^800). Această limită a fost și între regiunile Bacău și Mureș, așa cum rezultă din hărție cadastrale întocmite în anul 1961.
Cele 2 table indicatoare rutiere, care marchează trecerea pe teritoriul județului Neamț și, respectiv, Harghita, au fost montate la constituirea județelor pe Drumul Național 12 C, la km 32^000, pe același loc unde erau tablele care marcau intrarea pe terenurile fostelor regiuni Bacău și Mureș, cu 4,2 km, în aval față de prevederile din hărțile cadastrale, porțiunea respectivă cuprinzând monumentul naturii Cheile Bicazului.
Administrarea teritoriului, pe o fâșie de până la cca 100 m, de o parte și de alta a Drumului Național 12 C între km 27^800 și km 32^000, se face în prezent de județul Harghita (comerț, turism, și, vacant, drumul național). În lunile mai – iulie a.c. au avut loc discuții între conducerile celor două județe (la inițiativa Consililui Popular Neamț) referitor la punerea de acord a semnelor rutiere cu prevederile din cărțile cadastrale, discuții care însă nu s-au soldat cu un punct de vedere comun. Spre sfârșitul lunii iulie a.c., Consiliul Popular Județean Neamț a mutat tabla indicatoare rutieră ce marchează intrarea pe teritoriul său la km 32^000, la km 27^800, în apropierea punctului care coincide cu limita județului, înscrisă în hărțile cadastrale.
Consiliul Popular al Județului Harghita este de părere că rezolvarea solicitărilor județului Neamț nu comportă urgență, iar situația existentă nu impietează desfășurarea activității în zonă.
Consiliul Popular al Județului Neamț exprimă dorința de a fi sprijinit în reglementarea situației.
Menționăm că mutarea tablelor rutiere care marchează limita între cele două județe presupune în mod implicit și preluarea de către județul Neamț a atribuțiunilor referitoare la administrarea teritoriului aferent.
(1 august 1987, semnează Octavian Cratchi și Victor Cristea)»
* Grofi inventați de Arhivele Naționale Harghita
După 1989, dorința harghitenilor de a tărăgăna lucrurile s-a materializat prin numeroase acte de proprietate emise, pe care Bicaz Chei le-a contestat într-una, considerându-le ilegale și ducându-le în numeroasele procese purtate cu Composesoratul Gheorgheni. Lucrurile nu s-au așezat pe făgașul legalității nici astăzi, deși, de-a lungul timpului, au existat câteva tentative de a stabili clar limita dintre localități. Memoria autorităților din Bicaz Chei îl pomenește pe Vasile Pruteanu, președintele CJ Neamț în anul 2009, care ar fi încercat de vreo două-trei ori să ajute comuna nemțeană, dar, date fiind interesele politice de atunci, cu un PDL aflat la putere și având nevoie de UDMR, totul a fost lăsat baltă. Cu toate acestea, Primăria Bicaz Chei, de la cel mai simplu angajat până la secretarul Toderică Panțâr și primarul Gheorghe Oniga, au continuat lupta pentru pământul comunei. După ani de judecată, s-a obținut o hotărâre favorabilă în privința delimitării celor două județe pe linia Cupaș. De altfel, o eventuală tabelă de marcaj ar arăta că Harghita a obținut victorii doar în stadiile incipiente ale acțiunilor în instanță și doar la cele de pe teren propriu, în schimb Primăria Bicaz Chei a câștigat la toate instanțele prin hotărâri definitive și irevocabile. Lucrurile sunt departe de a fi încheiate definitiv, irevocabil și fără drept de apel, mai ales că vecinii din Harghita nu se lasă.
Simpla enumerare a proceselor deschise, aflate pe rol în diverse stadii de judecată, unele încheiate, dar contestate, arată un tablou crâncen al luptei care se duce pentru marcarea proprietății.
”Când am ajuns primar, era un singur proces, cel cu pășunea Lapoș. Pe urmă, au început celelalte, de 16 ani, de când dețin funcția de primar. La nivelul comunei, au fost cerute suprafețe de peste 42.000 de hectare, prin toate legile fondului funciar emise după 1991. În intravilan și extravilan, Bicaz Chei are 10.500 de ha. Imaginați-vă cam ce muncă a fost ca să le putem aduce cât de cât aproape de… zero! În plus, avem litigiile cu composesoratele și așa-zișii grofi, inventați de Arhivele Naționale Harghita”, declară primarul Gheorghe Oniga, care nu uită să precizeze că toate terenurile expropriate după Primul Război Mondial au fost plătite de statul român până la ultimul leu, iar moștenitorii apăruți peste noapte nu au dreptul la nicio pretenție, fiindcă înaintașii lor și-au primit banii cu aproape un secol în urmă.
* Cauze câștigate în instanțe
Dosar nr. 2689/103/2010 – Tribunalul Neamț
reclamant: Composesoratul Gheorgheni
pârât: Comisia locală Bicaz Chei și Comisia județeană Neamț de aplicarea legilor fondului funciar
Composesoratul Gheorgheni a pierdut procesul împotriva a două comisii de fond funciar (…). Tribunalul Neamț – Secția civilă a admis recursul și a respins ca neîntemeiată plângerea Composesoratului Gheorgheni, pentru o suprafață de 1.158,3 ha teren forestier aflat în totalitate pe raza comunei Bicaz Chei, din care, 190,3 ha în administrarea OS Tulgheș și 823,5 ha în administrarea OS Bicaz, respectiv munții Bardos, Bârnadu, Lapoș, Șugău, Bicaz și Fugheș. A fost respinsă și a doua acțiune de revizuire.
Dosar nr. 5197/1/2012 – Judecătoria Gheorgheni
reclamant: comuna Bicaz Chei
pârât Comisia municipală Gheorgheni, Comisia județeană Harghita de aplicarea legilor fondului funciar
Comuna Bicaz Chei a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 223,75 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza administrativ-teritorială a municipiului Gheorgheni, județul Harghita, punctul Hăgimașul Negru, aparținând de UP VIII Lacu Roșu – parcelele silvice 25-33%, pe vechiul amplasament al proprietății, acest amplasament fiind liber, administrat de OS Tulgheș. A fost depusă cerere de reconstituire, prin care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 671,73 ha, din care 287,17 ha în muntele Luhas; 160,71 ha în muntele Pârâul Oii (pădure transformată în pășune comunală) și 223,75 ha în muntele Hăgimașul Negru.
Judecătoria Gheorgheni a respins plângerea.
Tribunalul Harghita a respins recursul.
Dosar nr. 560/188/2006 – Tribunalul Neamț
reclamant: Battha Pall Adams
pârât: Comisia locală Bicaz Chei, Comisia județeană Neamț pentru aplicarea legilor fondului funciar
Reclamantul Battha Pall Adams, domiciliat în Ungaria, Budapesta, cu domiciliul ales în Vălenii de Mureș, a solicitat retrocedarea a 434,54 hectare de pădure, amplasată în zona Cheile Bicazului (partea dreaptă tehnică). Suprafața respectivă a făcut obiectul unor exproprieri, cu legea de reformă agrară și dat unor embaticari, persoane fizice din comuna Bicaz Chei, cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu legile funciare, însă până acum nu au fost puși în posesie, fiindcă terenul se află în zona Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș.
În 20 martie 2012, a fost respinsă cererea.
Dosar nr. 1130/188/2007 – Tribunalul Neamț
reclamant: Friedman Veronica
pârâți: Comisia locală Bicaz Chei și Comisia județeană, pentru aplicarea legilor fondului funciar
Reclamantei Friedman Veronica i s-a reconstituit, prin sentința civilă nr. 498/23.03.2010, a Judecătoriei Bicaz, suprafața de 158,8376 ha teren cu vegetație forestieră, alt amplasament al proprietățiim întrucât parcelele 128 și 129 sunt amplasate în zona Parcului Național Chile Bicazului-Hășmaș, la intrarea în Cheile Bicazului – partea dreaptă tehnică. (…) La termenul din 25.11. 2010, Tribunalul Neamț a admis recursul declarat de Comisia locală Bicaz Chei pentru aplicarea legilor fondului funciar împotriva sentinței Judecătoriei Bicaz și, în consecință, a modificat, în parte, sentința: a reconstituit în favoarea petentei dreptul de proprietate pentru 5,7546 ha teren cu vegetație forestieră pe raza județului Neamț, în loc de 158,8376 ha.
Acum în jurisdicția orașului Gheorgheni, pășunea înseamnă, de fapt, 109 hectare aflate în proprietatea comunei Bicaz Chei din anul 1934, conform legilor de reformă agrară, a hotărârii Comisiei de ocol Gheorgheni nr. 278/1922 și sentinței civile nr. 574/1934 a Tribunalului Ciuc. Singura excepție a fost perioada 1983-1990, când toate pășunile comunale au fost date în administrarea ocoalelor silvice, în speță OS Bicazu Ardelean.
Și asupra ei există un verdict recent, tot de la Harghita:
”Admite recursul declarat de recurenta Comuna Bicaz Chei, cu sediul în comuna Bicaz Chei, str. Principală nr. 1, jud. Neamț, împotriva Sentinței civile nr. 148/2014, pronunțată de Judecătoria Gheorgheni, în dosarul nr. 6173/258/2011 și cererea de intervenție accesorie formulată de Comisia județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamț, prin Prefectul județului Neamț.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite acțiunea reclamantei Comuna Bicaz Chei prin Primar Oniga Gheorghe și cererea de intervenție accesorie formulată de Comuna Dămuc, în contradictoriul cu pârâții: Comisia Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita;
Comisia Municipală pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gheorgheni; Santha Rozalia; Sipos Anna, prin Santha Rozalia; Pall Zsofia, prin Santha Rozalia; Sipos Laszlo, prin Santha Rozalia; Deaky Ernese Maria, prin Santha Rozalia; Rusz-Santha Ludovic-Ioan; Kondrat Tivadar, Kondrat Margit Piroska, Kondrat Gyorgy Pal, Kondrat Alfred Levente, în calitate de moștenitori ai pârâtului Kondrat Gheorghe, decedat în cursul judecății.
Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 107129, Codul 083561/03.11.2011, eliberat de Comisia Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita și a Hotărârii Comisiei Județene Harghita nr. 8/2006, anexa 22, poziția nr. 115, ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate».
În prezent, comuna Bicaz Chei mai are de purtat bătălii în instanță: la Suceava (pentru 447,88 ha), la Tribunalul Harghita (pentru două pășuni, Cioate și Vitoas, 233,41 ha), plus recursul la Ploiești, pe 2 noiembrie 2016, în cazul plângerii Primăriei Gheorgheni privind decizia inițială asupra celor 190,3 ha cu vegetație forestieră, situată în Neamț și pusă parțial în posesie de Comisia municipiului Gheorgheni.
Bicaz Chei – Istoria unui conflict la granița cu Ardealul După 1990, Primăria comunei Bicaz Chei a dus o luptă infernală cu vecinii de la Gheorgheni, susținuți, ani în șir, de cei aflați în importante funcții ale județului Harghita.
