#dordeea

[unanonimcelebruu]

Sunt un haos cu zâmbetul pe față.

[unanonimcelebruu]

Colecționar de momente cu tine,

De timpul petrecut în brațe la mine,

De săruturile în beznă primite,

De plimbările neplănuite,

De serile liniștite la filme,

De încurajările mereu oferite,

De mesajele drăguțe dimineața citite,

De săruturile primite dimineață de dimineață,

De îmbrățișările strâns tare și săruturile pe frunte,

De “te iubesc” spus după orice ceartă,

Colecționez toate momentele cu tine,

Le așez pe rafturile sufletului,

Ele sunt pline de tine.

[unanonimcelebruu]

Am privit răsăritul de la spate,

Iar apusul dintr-o parte,

Herăstrăul mi-e frate,

E martor al versurilor notate,

Am scris aici fie zi sau noapte.

[unanonimcelebruu]

Au rămas doar câteva acorduri de chitară…

Un pahar de whisky cu gheață și țigările de pe masă,

O umbră difuză într-o cameră goală,

Unde se simte doar mirosul de țigară,

Nu vezi nimic, e beznă totală și mult fum de țigară

Doar un spot aprins pe ce-a mai rămas pe masă,

Sute de foi pe care am scris despre noi,

În fundal răsună un sunet trist de chitară,

Rănile încă fumegă, nu e doar fum de țigară,

Respirația e grea, dar nu-i pentru prima dată,

Asta se-ntamplă când îți pui sufletul pe tavă,

Rămâi fără el, mai gol decât o cameră goală

Și golul rămâne, niciodată nu se mai umple,

Dar în întuneric nimic nu se vede,

Alb-negru, trecut transpus în prezent,

Ultima dată ca prima dată,

Cadrul perfect unde eu mă ascund cel mai bine,

Un anonim ascuns de mulțime.

[unanonimcelebruu]

Astăzi e o zi cu ploaie de toamnă,

O zi în care încă beau cafea cu gheață,

Incă nu realizez că s-a mai terminat o vară,

Zboară timpul de când fluturii au în mine casă,

Pierd noțiunea timpului mai rau decât acasă,

Fusul orar e același chiar dacă-s pe un alt plai,

Un colț de rai, dar nu-i locul meu preferat

Km mulți ne-au separat când încă era vară,

Dar ne vom regăsi în această toamnă,

Noi doi și o altă zi cu ploaie de toamnă.

Helsinki,

2 (în) septembrie.

[unanonimcelebruu]

Nu lăsa tristețea să te conducă,

Vei fi nefericit constant.

[unanonimcelebruu]

Și poate că m-a prins toamna în Helsinki,

Dar vreau s-o termin în brațele cuiva.

[unanonimcelebruu]

Tot acolo,

Sunt tot acolo unde m-ai lăsat,

Tot același,

Sunt tot același eu, neschimbat,

Timpul singurul care a trecut,

Iar anotimpul singurul care s-a schimbat,

O altă vara care a-nceput,

Mă las iar de timp dus, iar de tine sedus

Pașii mei rămân ghidați de imprevizibil,

Arunc încrederea mea rămasă în joc,

Ia-o pe toată, nu multă a mai rămas

Și chiar dacă par cald sunt mai rece și mai amar,

Pierdut acolo unde tu m-ai lăsat,

Mă găsești doar când eu o să mai apar,

Asta niciodată sau mult mai rar.