#fuga lolelor

[slugslide]

At the Museum in progress, next to the Fortified church in Cincu, a densely packed exhibition and collection of archived posters and photographs belonging to the local Saxon descendants and the Großschenker Urzellauf tradition are on show till the 15th of October. The project is part of a lengthy endeavour unfolded by Kraft Made alongside the local Saxon association.

[gioepure]

O traditie veche, de pe vremea sasilor veniti in zona Sibiului, a renascut de cativa ani, in Agnita.

Este vorba despre Fuga Lolelor sau Parada Lolelor, cum i se spune mai nou. Traditia a fost reinviata de  Asociatia Breasla Lolelor,  constituita in anul 2005,  de oameni ce iubesc datinile orasului si au reusit sa aduca aceasta parada, pentru a o face cunoscuta, chiar si in Sibiu si in Bucuresti. Aceasta a pastrat obiceiul sasilor Fuga Lolelor, in germana Urzelnlauf, ca un obicei al orasului Agnita, fiind un obicei unic in lume care are radacini adanci in activitatea breslelor din Agnita inca din Evul Mediu. Breslele aveau rolul de a conduce ascociatiile mestesugaresti, iar in fiecare an formau o parada organizata ce era insotita de Lole.

Anul acesta am reusit sa ajung si eu la Fuga Lolelor, lucru pe care mi-l doream de trei ani, de cand mi-a povestit o prietena din Sibiu despre acest eveniment. M-am bucurat foarte tare cand am vazut ca mai erau grupuri venite din Sibiu, special pentru a vedea aceasta parada! M-ar bucura sa vad dublandu-se publicul, anul viitor, pentru ca e ceva care merita vazut. Deocamdata el este format in mare parte din agniteni care vin “acasa” din toate colturile tarii si nu numai. In Germania se strange un numar impresionant de oameni pentru a vedea “hexe” in parada.

Se pare ca numele de “Lola” ar fi traducerea din limba germana a verbului “lallen” care inseamna “a se balbai”, facand referire la faptul ca se vorbeste cu greu de sub masca. Aceste personaje amuzante, mascate, aveau rolul de a proteja lazile de breasla cu documentatia fiecarei bresle. Costumul este confectionat dintr-o panza alba, pe care sunt cusuti franjuri negrii,astfel incat panza alba sa fie vizibila la fiecare miscare. Fata este acoperita cu o masca pictata pe o plasa de sarma,in jurul acesteia este prinsa o blana de iepure sau de vulpe. De masca este cusut un batic alb pe care sunt cusuti franjuri negrii, asezata pe cap, iar in continuarea ei este o coada impletita din canepa. La brau sunt prinse unul sau doua talangi, in mana dreapta avand un bici din piele din care se pocneste, iar in mana stanga se tine un cleste din lemn crestat in care se pun gogosile servite trecatorilor. Fiecare Lola poarta un semn specific breslei din care face parte si un numar de inmatriculare.

O fanfara conduce grupul de mascati. Parada e formata din capetenie cu doi ingerasi, reprezentand breasla cismarilor, lada de bresle, calutul din breasla croitorilor, ursul cu ursarul din breasla cojocarilor care aveau si o coroana pe care erau patru vulpi impaiate, cate un barbat care avea pe un cerc de butoi si sase pahare pline cu vin, rasucindu-le, reprezentand breasla dogarilor. Dupa parada Lolele se impart in grupuri care merg pe la casele gazdelor, unde cinstesc cate un pahar cu vin, canta cantece si spun glume.

Greutatea experientei trece de parada in sine. Am avut norocul de a putea vizita casa unei gazde agnitene, ruda cu o Lola, care sa imi si povesteasca cateceva despre acest obicei. Si gazda si Lola.

Am primit gogosi calde si am ascultat povestea, pe care va las sa o ascultati si voi, in inregistrarea de mai jos.

Legenda Lolelor (apasa play)

 Carnavalul Lolelor (apasa play)

Mihai Barbu, a fost Lola pentru prima data in 2007. Pentru el este un prilej sa se intalneasca cu prietenii vechi pe care reuseste sa ii vada chiar numai la Lole. Rad si se simt bine, caci este vorba de un spirit comunitar; oamenii simt nevoia de apartenenta, de scopuri comune. “Se simte asta chiar si in viata de zi cu zi. Sunt mereu cu zambetul pe buze si fac tot posibilul sa se ajute. Tanti de la buletine e Lola de la notariat”.

Pentru cei de acolo pare foarte simplu sa fii Lola: trebuie doar sa iti faci rost de un costum complet si sa inveti sa dai cu biciul. De exemplu, pentru cine vrea sa fie Lola anul viitor, este suficient sa aibe deja o cunostinta in Breasla care sa-i faca o invitatie; mai are de platit cotizatia catre Breasla si costurile de bal. Pai da… se si petrec dupa ce fug o zi intreaga, cum altfel?!

Totusi, publicul pare ostil. Ar zice ca daca sasii nu au imbracat costumele romanesti, de ce le-am imbraca noi pe ale lor? Chiar si sasii au fost sceptici la inceput, zicand ca e obiceiul lor, apoi, in 2007, au fugit 45 de sasi impreuna cu agnitenii, zicand ca, de fapt, este obiceiul orasului. Anul acesta au fugit, in total 224 de Lole, reusind sa innoiasca breaslea 42 de Lole.

Obicei sasesc, fie obicei al locului, parada este interesanta si gogosile sunt bune. Nu m-am lasat invartita cu biciul, iar asta ma face curioasa sa revin si anul viitor!

Va las sa ascultati legenda si sa admirati parada, in imagini!

Pentru fotografii ii multumim lui Bodorin Stefan. Pentru povesti si legende povestite le multumim lui Cosmin Dragan, lui Mihai Barbu si “familiei gazda”.

  This slideshow requires JavaScript.

#gallery-0-3-slideshow .slideshow-slide img { max-height: 410px; /* Emulate max-height in IE 6 */ _height: expression(this.scrollHeight >= 410 ? '410px' : 'auto'); }

  Fuga Lolelor O traditie veche, de pe vremea sasilor veniti in zona Sibiului, a renascut de cativa ani, in Agnita.