mic studiu antropologic
Un raspuns pentru articolul lui Bogdan Stoica pe care il gasiti aici
M-am gandit sa nu scriu asa din capul meu pentru ca s-ar putea sa ma insel in ceea ce-i priveste pe cunoscutii mei. Asa ca m-am documentat.
nu exista prietenie intre un barbat si o femeie, intotdeauna exista niste interese meschine mai ales din partea barbatilor, singurul lucru care ii intereseaza este sa ajunga in pat cu femeia.
Cel putin asta este perceptia mea asupra ceea ce vrea sa exprime acest individ in articol.
Si nu sunt de acord. Nu sunt de acord poate pentru ca am prieteni de sex masculin si care nu s-au apropiat de mine pentru ca sunt "buna rau". Chiar am primit si un raspuns de genul "esti ciudata, iar oamenii ciudati sunt mai de incredere". Apreciez asta enorm. Prefer sa fiu ciudata si de incredere decat sa atarne o pereche de pantaloni sub forma de prieten ani de zile dupa mine, incercand sa gaseasca o portita sa ma bage in pat (nu as vrea sa folosesc acelasi limbaj trivial ca autorul articolului mentionat mai sus). Nu sunt de acord poate si pentru ca prefer sa cred ca omul si mai ales barbatul este putin mai evoluat decat sugereaza articolul si are undeva in craniu un encefal si nu numai un cerebel datorita caruia supravietuieste strict pentru perpetuarea speciei.
Nu inteleg de unde aceasta perceptie ca barbatul priveste femeia doar ca pe un mecanism de a se descarca hormonal de cat mai multe ori. Inseamna ca nu ar fi nicio diferenta intre o femeie si o gaura in gard.
Nu sunt o feminista. Nu am fost si nu am sa fiu. Si cand spun ca barbatii si femeile ar trebui sa se trateze intre ei de pe pozitii de egalitate ma refer la faptul ca avem acelasi fel de creier cu care gandim (sau cel putin ar trebui) si nu trebuie sa ne discriminam intre noi doar pe baza caracteristicilor sexuale si a nivelului hormonal. Cunosc multi barbati care gandesc asemanator mie. Nu ii face sa imi fie cu nimic superiori sau inferior nici daca gandesc altfel. Atata timp cat gandesc. Daca nu gandesc, aici deja ne raportam la intelect si educatie, care este o alta poveste.
Dar nu consider ca ar trebui sa fiu tratata ca o prada doar pentru ca intre picioare nu imi atarna nimic. Ies pe strada si brusc privirile critice ale masculilor feroce condusi de instictul de reproducere se indreapta spre mine si imi si imaginez ce gandesc "E buna rau! As lua-o o tura!" sau "Pe urata asta n-as f***-* nici sa ma pici cu ceara!"... fix "jocul" ala cu "As/N-as"
Sunt convinsa ca mi s-a intamplat sa ma bage in seama din senin tot felul de indivizi doar in ideea de a bifa ceva pe lista lor, dar sunt la fel de convinsa ca prietenii mei de sex masculin (ca nu sunt multi) imi sunt cu adevarat prieteni si nu urmaresc de ani de zile doar sa ma cunoasca intre cearceafuri... si aici includ categoriile mentionate de Bogdan Stoica in articolul sau: vecini, colegi etc.
Nu sustin ca prietenilor mei nu le-ar fi trecut niciodata prin minte "cum ar fi daca...", sunt convinsa ca s-a intamplat. Dar nu cred si nimic nu ma va face sa cred ca asta este singurul sau cel mai important motiv pentru care suntem prieteni!
E foarte normal sa iti treaca prin minte, fie si ca cea mai amuzanta gluma, fie ca esti barbat sau femeie, fie ca e vorba de o prietenie stransa intre doua femei sau doi barbati, fie ca e doar o persoana necunoscuta careia ii apeciezi tinuta pe strada! Nu cred ca exista cineva caruia nu i s-a intamplat ca pentru o fractiune de secunda sa gandeasca un "cum ar fi daca..." vis-a-vis de altcineva, oricine. Ca gandurile alea "cum ar fi sa jefuiesc o banca acum pentru ca n-am bani de tigari" care iti ies cat se poate de repede din cap!
un exemplu:
E normal chiar si sa incerci sa vezi daca poate fi mai mult decat o prietenie. Nu spun ca nu e normal. Urasc replica aia cu "stricam prietenia"! O prietenie nu se strica decat daca e inexistenta! Prietenii pot trece peste multe impreuna pentru ca au ceva in comun mai mult decat o dorinta ascunsa a vreunuia dintre ei! Si da, aici vorbesc din experienta! Si am constatat ca nu exista mai mult decat prietenie si ca am interpretat semnele gresit! Si am revenit la acea prietenie frumoasa si care s-a dovedit a fi durabila!
Aplicand primul experiment expus de Bogdan Stoica, imi amintesc acum momentul in care mi-am cunoscut unul dintre cei mai buni prieteni. Aratam jalnic. Nu eram nici fardata, nici parul nu era aranjat, ci statea in toate directiile, semanam cu un zombie, hainele erau aruncate pe mine si nici macar nu se potriveau intre ele nici ca material, nici la culoare, nici la nimic. Eram ca luata de pe garla. Nu eram nici bine-dispusa, nici incantata ca eram obligata sa fac cunostinta cu cineva, nici nu am zambit sau glumit sau stat la orice fel de discutii. Mi-am vazut de treaba. Mancam.
Pe cel mai bun prieten al meu l-am cunoscut cand el avea o pleata groaznica si aparat dentar, iar eu aratam ca si cum as fi venit de la bai de namol, atata dermatograf aveam intins pe fata, un par slinos si niste haine negre, sumbre si largi. Ne-am urat doi ani de zile, apoi pentru simplul fapt ca nu avea cu cine sa stea la un festival unde la momentul respectiv totul eram cam pustiu am fost nevoita sa ii suport prezenta. Atunci a devenit cel mai bun prieten al meu.
Cat despre al doilea experiment... de ce as vrea sa il incerc? Putini barbati IN LUME sunt capabili sa spuna NU cand vine una cu chilotii in bat la ei. Nu are niciun rost. Este intr-adevar un instinct. Ii navaleste un val de hormoni, sangele se duce predominant spre gland si nu spre creier. Nu mai gandesc. E fiziologic. Nu acelasi lucru se intampla (de obicei) daca vezi intr-un bar o tipa care arata bine. Sangele circula la fel, poate doar mai rapid, dar tot predominant spre creier, cu care gandesti, iti faci un plan, indiferent ce fel de plan. E o diferenta majora si nu mi se pare ca rezultatul acestui test poate sa reflecte sau nu prietenia dintre un barbat si o femeie.
iata un exemplu:
This Girl Asks Guys For Sex In Europe, One Of Them Has A Surprising Reply
In fine, sa nu o mai intind mult... am realizat un mic studiu antropologic, intreband 17 reprezentanti ai sexului masculin ce parere au despre acest articol scris de Bogdan Stoica si daca se aplica in cazul lor ceea ce sustine acest individ.
15 dintre ei au spus ca in cazul lor nu se aplica de cele mai multe ori. Au prietene pe care nu vor sa le bage in pat si prietene pe care vor, dar nu s-au imprietenit cu ele in ideea asta, ba chiar unii (3 la numar) nici nu concep ideea de a se imprieteni cu o femeie doar in ideea asta. 2 dintre respondentii acestei categorii sustin ca e si vina publicitatii pentru existenta acestei mentalitati, pentru ca totul se vinde cu sex.
2 dintre ei spun ca nu au femei cu care sa fie prieteni, ci doar cunostinte ale unor cunstinte cu care pot interactiona fara a avea vreun interes si sunt de parere ca barbatii nu s-ar imprieteni cu femeile decat daca ar avea un interes de natura sexuala.
Ce am invatat din acest mic studiu este ca printre cunoscutii mei barbati am prieteni adevarati care nu imi sunt prieteni din interesul meschin de a ma poseda.
Unul dintre respondenti chiar a adus in discutie si faptul ca exista femei care nu pot fi prietene cu barbati pentru ca se gandesc mereu ca barbatii nu vor decat sa le bage in pat... Ciudat, dar adevarat!
Totusi, am invatat si ca exista barbati care functioneaza doar pe baza unor interese de natura sexuala, 14 dintre cei 17 respondenti afirmand ca au cunoscut astfel de barbati si le merge vrajeala.
Am sa continui totusi sa intreb in jurul meu si voi reveni cu editari in cazul in care voi mai gasi argumente sau ganduri interesante.
-------------------------------------------------------------
Am avut momente in viata cand mi-a fost dor sa studiez astfel de detalii legate de comportamentul deopotriva masculin si feminin in dileme de acest gen sau legate de diferentele marcate pe toate planurile intre sexe si credeam ca timpul a trecut pe langa mine si nu mai interactionez cu destule persoane incat sa pot continua sa fac asta, dar astazi am descoperit ca pot sa imi satisfac aceasta curiozitate referitoare la diversele mentalitati, nu neaparat placuta dar folositoare... si ma pot simti mai calma si imi pot forma noi pareri despre oamenii care ma inconjoara, in privinte pe care nu le abordasem pana acum.