Luciana Tamas

Geboren am 9. November 1992 in Satu Mare (Sathmar), Transsilvanien / Rumänien. Zwischen 2012-2017: Kunststudium an der Hochschule für Bildende Künste Braunschweig, mit einem fünfjährigen Vollstipendium von dem Deutschen Akademischen Austauschdienst (DAAD).  Grundklasseprofessor: Prof. Hartmut Neumann.  Fachklasseprofessoren (ab Wintersemester 2013/14): Prof. Thomas Rentmeister (Bildhauerei), Prof. Olav Christopher Jenssen (Malerei). 2017 bis 2018: Meisterschülerin bei Prof. Thomas Rentmeister, Hochschule für Bildende Künste Braunschweig.                

[lucianatamas]

Dan Perjovschi: ANTI | ANTE | PRO

https://www.facebook.com/events/3018774335087376/

https://www.hbk-bs.de/aktuelles/veranstaltungen/veranstaltungen-detailseite/dan-perjovschi-anti-ante-pro/

[lucianatamas]

[lucianatamas]

https://www.facebook.com/events/413707850403964/?ref=newsfeed

https://www.satmareanul.net/2021/12/01/bienala-jurnal-de-virus-la-muzeul-de-arta-din-satu-mare/

S-a calculat că, în unele zile din perioada de vârf a pandemiei, s-a pierdut un număr aproape la fel de mare de vieți ca în timpul Revoluției de la 1989. Războiul sanitar, deci, combinat cu tot felul de alte forme de război hibrid, a dus la răsturnări / mutații greu cuantificabile. Anul 1989 a determinat căderea unor ziduri și frontiere. Pandemia determină reapariția altor ziduri, garduri de sârmă ghimpată și limitări / distanțări de tot felul. După 32 de ani de la Revoluția Română, cu începere de vineri, 26 noiembrie 2021, de la orele 17:00, în incinta Muzeului de Artă din Satu Mare, sub titlul „Bienala Alb/Negru: Jurnal de virus”, ni se oferă posibilitatea de a „răsfoi” viziunea unor artiști, scriitori și curatori despre ceea ce este – și se pare că va mai rămâne, pentru o perioadă – „homo pandemicus”. Proiectul a fost conceput, dezvoltat și promovat de Dan Perjovschi, împreună cu artista și curatoarea Alina Andrei, fiind un work in progress publicat online pe rețelele de social media ale Galeriei White Cuib din Cluj-Napoca. Bazându-se pe bunele sale relații personale, artistul român Dan Perjovschi a invitat să participe la proiect creatori din România, Spania, Germania, SUA, Marea Britanie, Austria, Italia, Portugalia, Grecia, Cehia, Bulgaria, Uruguay, Indonezia, Columbia, Franța, Malaiezia, China, Japonia, Polonia, Republica Moldova, Ungaria și Muntenegru. În anul 2020, proiectul a mai fost expus de Galeria White Cuib din Cluj Napoca, apoi a putut fi vizitat în cadrul Romanian Design Week din București. Recent, a fost expus și în Madrid, la ABM Confecciones (curatoarea evenimentului fiind Gloria Luca). Artiştii implicaţi în proiect: Dan Perjovschi (RO) Ana Kun (RO) George Roşu (RO) Aldo Giannotti (AU) Olivier Hölzl (AU) Gloria Luca (SP) Tudor Pătraşcu (RO) David Böhm & Jiří Franta (CZ) Cosmin Haiaş (RO) Răzvan Cornici (RO) Cathy Burghi (UY) Benedek Levente (RO) Oana Lohan (FR) Cristian Răduţă (RO) Minitremu (RO) Bartha Sándor (HU) Restu Ratnaningtyas (IN) Marishka Soekarna (IN) Magdalena Pelmuş (RO) Luciana Tamas (GE) Zara Alexandrova (GE) Zoran Georgiev (GE) Roberto Uribe Castro (GE) Alina Andrei (RO) Invitații speciali: 3 137, Cristian Alexa, Sabina Aldea, Silvia Amancei & Bogdan Armanu, Daniel García Andújar, Florin Arhire, Isa Balog, Ion Barbu, Lucian Barbu, Beagles & Ramsay, Andra Beligan, Anca Benera & Arnold Estefan, Naomi Bildea, Brent Birnbaum, Alex Bodea, Daria Borsa, Răzvan Botiș, Luchezar Boyadijev, Vlad Brăteanu, Michele Bressan, Cosmin Bumbuț, Dan Burzo, Frank Bz, Radu Carnariu, Squeak Carnwath, Banu Cennetoğlu, Simion Cernica, Ramona Chirica, Ciprian Ciuclea, Eduard Constantin, Larisa Cont, Oana Coșug, Mihail Coşuleţu, Alicia Crasiuc, Lavinia Creţu, Ştefan Radu Cretu, Andra Cati, Dana Catona, Suzana Dan, Hans D. Christ, Megan Dominescu, Andrei Dosa, Latifa Echakhch, Farid Fairuz, Andrei Flocea, Alexandru Faur, Diana Filimon, Dora García, Cristina Gagiu, Cristi Gaspar, Bogdan Gârbovan, Bogdan Georgescu, Diana Grigorescu, Gergely Hory, Ovidiu Hrin, Andreea Harabagiu, Mihai Iepure-Gorski, Lucian Indrei, Susanna Inglada, Tadija Janičić, József Bartha, Quentin Jouret, Pravdoliub Ivanov, Rie Kawakami, Kispál Ágnes, Attila Kispál, Szabolcs Kisspál, Takehito Koganezawa, Jadranka Kosorcic, Eva Koťátková, Dana Koťátková, Levente Kozma, Ute Krafft, Mischa Kuball, Karolina Kubik, Raphaël Larre, Eirini Linardaki, Natalia Marc, Andreea Mare, Tincuța Marin, Alina Marinescu, Andreea Medar, Alex Mihăileanu, Hortensia Mi Kafchin, Milan Mikuláštík, Isola Milano, Alexandra Mocan, Bianca Mocan, Emilian Mocanu, Niță Mocanu, Eliodor Moldovan, Vlad Moraru, Ivan Moudov, Tudor Mureşan, Alexandru Munteanu, Simona Nastac, Cătălina Neculai, Mona Nicoară, Tuan Nini, Cătălina Nistor, Oberliht Association, Yuki Okumura, Miklós Onucsán, Andrei Pacea, Eugen Palagub, Daniela Palimariu, Vincent Parisot, Manuel Pelmuș, Gluklya, Mihai Plătică, Cristi Pogăcean, Delia Popa, Camelia Popescu, Caterina Preda, Ioana Preda, Silviu Preda, Andrei Pungovschi, Abel Rad, Lea Rasovszky, Saddo, Matei Rădulescu, Oliver Ressler, Cristian Rusu, Patrick Roussel, Șerban Savu, Dimitar Solakov, Nedko Solakov, Alexandru Solomon, Ada Stan, Raimar Stange, Iza Tarasewicz, Oana Tănase, Krassimir Terziev, Tudor Toader, Iulia Toma, Remus Țiplea, Tomáš Vaněk, Jaro Varga, Sorina Vazelina, Casandra Vidrighin, Dăruieşte Viaţă, Simona Vilău, Iuliana Vîlsan, Elena Vlădăreanu, Ioana Vreme Moser, Trevor Yeung, Laurenţiu Zbîrcea, Fani Zguro. Curatori: Alina Andrei Felicia Grigorescu Luciana Tămaș (Text de Luciana Tămaș)

[lucianatamas]

https://www.facebook.com/events/3041854992808460/?ref=newsfeed

Deși Richard Rorty avertiza că arta înseamnă politică în proporție de 99%, mulți alți teoreticieni (și artiști) din Vest, în primele două decade ale secolului, au proclamat autonomia acestui câmp. Recent, însă, pandemia a arătat că, fără susținere financiară, prin politici adecvate, arta poate intra în derivă și că, în feluri subtile, subliminale, pulsiunile creatoare pot fi temperate, atrofiate, reduse la tăcere.

Aceste aspecte sunt binecunoscute în țările est-europene – în forme diferite, și în țările latino-americane sau în alte zone ale planetei –, unde, înainte de 1989, creația artistică era doar un instrument de propagandă în mâna regimurilor politice. Hannah Arendt nota, în „Originile totalitarismului”, că inițiativa intelectuală, spirituală și artistică „este la fel de primejdioasă pentru totalitarism ca și inițiativa gangsterească a plebei, iar ambele sunt mai primejdioase decât simpla opoziție politică.” Este motivul pentru care, susținea tot Arendt, în regimurile politice de esență totalitară, orice formă de activitate intelectuală trebuia trecută prin filtrul ideologic.

Anul 1989 a fost un moment de ruptură și a determinat, cel puțin parțial, oprirea acestor practici și persecuții. În majoritatea statelor ex-comuniste, trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut ca urmare a unor așa-numite revoluții de catifea. În România, însă, după cum este bine știut, Revoluția a fost sângeroasă – și, tocmai de aceea, memoria acesteia rămâne intensă.

În mod simbolic, într-un spațiu care, în perioada comunistă, fusese transformat într-un club al Uniunii Tineretului Comunist și într-un cinematograf, în paralel cu expoziția intitulată „Jurnal de virus”, este organizat un eveniment care își propune să comemoreze 30 de ani de la acel moment al istoriei noastre. Ediția a VI-a a Bienalei „Alb-Negru” ar fi trebuit să înceapă în data de 16 decembrie 2019 și să se încheie în data de 20 mai 2020. Astfel, s-ar fi punctat o perioadă de frământări sociale și politice care, parțial, au eșuat la primele alegeri democratice de după căderea comunismului, în așa-numita „Duminică a orbului”. Inițial din cauza unei situații neprevăzute și, apoi, din cauza pandemiei, acel eveniment a fost amânat – nu, însă, abandonat! Recuperarea acestuia se va face acum, după aproximativ 32 de ani de la începerea Revoluției Române, în cadrul Bienalei de Artă Contemporană „Alb/Negru: După 30 de ani”, care este găzduită de Casa Meșteșugarilor din Satu Mare, în clădirea recent renovată și reintrodusă în corpul social ca nou centru cultural, cu începere de vineri, 26 noiembrie 2021, de la orele 17.

Artiștii participanți sunt:

Alina Andrei Antal Annamária Lola Belecciu Sixtine Bokor Aurelian Busuioc Gabriela Király Anna Láng Láng Eszter Szilárd Gáspár Gabriela Leonte Lepedus Ildikó Timea Mitroi Eugen Munteanu Dan Perjovschi Lia Perjovschi Csilla Râpă Valer Sasu Leonardo Silaghi Bogdan Székely Luciana Tămaș Andrea Tivadar

Curator: Felicia Grigorescu

(Text de Luciana Tămaș)

[lucianatamas]

https://www.facebook.com/events/546197019897089/

https://www.braunschweig.de/halle267/begleitangebot.php

artist to artist:

Aurelian Busuioc Julian Faulhaber Marlene Martins Fernandes Jonas Hellborg Ana Patan Dan Perjovschi Annekatrin Posselt Luciana Tamas curator: Luciana Tamas

[lucianatamas]

Opening speech by Dan Perjovschi for Luciana Tamas’s exhibition “Kritik der häuslichen Vernunft” / “Critique of Domestic Reason,” halle267—städtische galerie braunschweig, Braunschweig (DE), 2021.

About the exhibition:

This solo exhibition focuses on femininity in the accelerated flow of postmodern life and takes (as the event’s title already suggests) both an ironic and a critical look at what is traditionally understood to be the role of women in society. A series of portraits of female figures explores women’s lives, particularly in the sense of their waiting, and—as is often the case—feelings of isolation. Around them, the gallery’s space is occupied by several sculptural structures—such as weapons, drones, or guitars constructed from everyday objects; these reflect the impressions of postmodern, hybrid warfare that extends beyond the physical battlefield. At the same time, these encapsulate the newly-generated realities of the covid-19 pandemic. Clearly, these new realities shift the way in which we relate to, and touch—not only other people but also our own bodies, especially since our health can, under certain circumstances, depend on the way in which we handle our immediate environment: our skin, food, or other objects. This, in turn, forces the “domestic reason” to undergo previously unforeseeable transformations, in so far that Kant’s “pure reason” and Sloterdijk’s “cynical reason” slowly turn into a “pandemic reason,” which forces upon us new forms of global communication—and local distancing.

© Dan Perjovschi

© Luciana Tamas

[lucianatamas]

I’ve been told that the street advertising for “Critique of Domestic Reason” has been extremely effective; it has been, indeed—until today! In the meanwhile, contrary to the printed posters’ announced date, the exhibition has been extended until the 25th of July—many thanks to the organizers for this extension!

This note is just to say that the show can still be visited for one more week!

[lucianatamas]

https://www.facebook.com/events/546197019897089/

https://www.braunschweig.de/halle267/begleitangebot.php

artist to artist:

Aurelian Busuioc Julian Faulhaber Marlene Martins Fernandes Jonas Hellborg Ana Patan Dan Perjovschi Annekatrin Posselt Luciana Tamas curator: Luciana Tamas

-------------------------------

project24 plus: artist to artist erweitert das Ausgangskonzept der Ausstellung „Kritik der häuslichen Vernunft“ und ermöglicht einen interdisziplinären Dialog zwischen Akteur:innen verschiedener Felder. In dieser Form ist die Parallelveranstaltung eine Neudefinierung, im pandemischen Kontext, des ursprünglich geplanten Projekts24, welches sich direkt auf das Beuys’sche „24 Stunden“ beziehen und einen fluiden, lebendigen Raum von vor Ort zu arbeitenden Akteur:innen (Schriftsteller:innen, Musiker:innen, Künstler:innen) schaffen sollte. Stattdessen werden hier Arbeiten und Musikvideos von 8 Teilnehmer:innen präsentiert: Aurelian Busuioc, Julian Faulhaber, Jonas Hellborg, Marlene Martins Fernandes, Ana Patan, Dan Perjovschi, Annekatrin Posselt und Luciana Tamas.

Auf der Homepage der halle267 ist eine Begrüßung des Künstlers Dan Perjovschi zu sehen, der auch mit weiteren Arbeiten vertreten ist. Ana Patan und Jonas Hellborg tragen ebenfalls mit musikalischen Momenten bei. Das Musikvideo des legendären Bassisten Jonas Hellborg entstand als musikalische Antwort auf sein von Luciana Tamas im Jahre 2013 gemaltes Porträt. Die beiden Teile –  das Porträt und das Musikvideo – sind in der Ausstellung im symbiotischen Dialog zu erleben.

[lucianatamas]

https://www.braunschweig.de/halle267/aktuelle_ausstellung.php

https://www.facebook.com/events/267886661799389/

Über die Ausstellung

Bereits im Titel wird ein ironisch-kritischer Ansatz gegenüber der traditionellen Rolle der Frau angekündigt. Thematisiert wird u. a. die Weiblichkeit im Wandel des postmodernen Lebens: Hierfür soll eine Serie von Porträts das Leben, das Warten und die Vereinsamung der Frau erforschen. Dazu werden auch einige aus Alltagsobjekten gebaute bildhauerische Strukturen – Drohnen, Gewehre, Gitarren – den hybriden postmodernen Krieg widerspiegeln und gleichzeitig die neue Corona-bedingte Realität erkunden. Die Pandemie ändert unsere Beziehung zum Mitmenschen, aber auch zum eigenen Körper und zur eigenen Umgebung – und zwingt uns, die Art, in der wir unsere Menschlichkeit verhandeln, neu zu artikulieren.

Die häusliche Vernunft ändert sich rasant; Kants reine Vernunft und Sloterdijks zynische Vernunft werden zu einer pandemischen Vernunft, die alle menschliche Kontakte neu justiert und neue Formen der globalen Nähe und lokalen Distanzierung voraussetzt.

WICHTIG: Ihr Besuch der Ausstellung

Für den Besuch der Ausstellung ist keine Terminvereinbarung und kein negativer Test notwendig, bitte beachten Sie die unten dargestellten Besuchsregeln.

Außerdem werden Sie gebeten, sich beim Betreten der Ausstellungshalle mit der Luca-App einzuchecken und Ihren Check-In bei den Ausstellungsaufsichten vorzuzeigen. Sollten Sie die App nicht haben, können Sie alternativ am Empfangstresen ein Kontaktformular ausfüllen.

Die Kontaktformulare werden maximal drei Wochen verschlossen aufbewahrt und werden ausschließlich dem zuständigen Gesundheitsamt auf Verlangen vorzulegen.

Nach Ablauf der drei Wochen werden die Daten ordnungsgemäß vernichtet.

[lucianatamas]

“Ein kleiner Matrose” / “Aquatic Drone”—work in progress; clip from my exhibition “Critique of Domestic Reason,” halle267, städtische galerie braunschweig, 2020. The exhibition focuses on femininity in the accelerated flow of postmodern life, and takes (as the event’s title already suggests), both an ironic and a critical look at what is traditionally understood to be the role of women in society. A series of portraits, of both famous and anonymous female figures, explore women’s lives, particularly in the sense of their waiting, and—as is often the case—feelings of isolation. Furthermore, there are several sculptural structures on display—such as weapons, drones, or guitars constructed from everyday objects—that reflect the impressions of postmodern, hybrid warfare that extends beyond the physical battlefield. And perhaps even more urgently, they encapsulate the newly-generated realities of the COVID-19 pandemic. Clearly, these new realities shift the way in which we relate to, and touch, not only other people but also our own bodies, especially since our health can (under certain circumstances), depend on the way in which we handle our immediate environment: our skin, food, or other pertinent objects, for example. This in turns forces the “domestic reason” to undergo previously unforeseeable transformations, in so far that Kant’s “pure reason” and Sloterdijk’s “cynical reason” slowly turn into a “pandemic reason,” which forces upon us new forms of global communication and distancing on the local level.

[lucianatamas]

[lucianatamas]

https://www.braunschweig.de/halle267/ausstellungen_termine.php

[lucianatamas]

I am honored and grateful that some of Germany’s leading arts scholars – who are my professors of Art History and Aesthetics at the HBK Braunschweig – have selected me for this year’s DAAD Prize. I like to think of this distinction as of an extension to the scholarship I received from the DAAD between 2012 and 2017. The laudatory speech was given by PD Dr. phil. Thomas Becker, former Fellow of DAAD and DFG at the French sociologist Pierre Bourdieu.

Ich bin zutiefst dankbar und fühle mich geehrt, dass einige der wichtigsten KunstwissenschaftlerInnen Deutschlands, die an der HBK Braunschweig unterrichten, mich für den diesjährigen DAAD-Preis ausgewählt haben. Für mich ist diese Auszeichnung eine Art Verlängerung des Stipendiums, das ich von dem DAAD zwischen 2012-17 erhalten hatte. Die Laudatio wurde von PD Dr. phil. Thomas Becker, ehemaliger Fellow des DAAD und danach der DFG bei dem französischen Soziologen Pierre Bourdieu, gehalten.

[lucianatamas]

http://editurapleiade.eu/Reviste/2018%20Acolada%20nr.%2009.pdf

[lucianatamas]

https://revistatribuna.ro/arhiva/ https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2018/06/378_net.pdf

[lucianatamas]

Ich hab dich beim Gehen gehört - Katalog zur MeisterschülerInnenausstellung, 2018.

https://www.hbk-bs.de/aktuell/veranstaltungen/details/22892/

[lucianatamas]

Ich hab dich beim Gehen gehört - MeisterschülerInnenausstellung

https://de-de.facebook.com/events/419557541786778/