Marți 13 Ador penele! Încep să cred că și penele mă adoră pe mine. Prietenii mei știu deja. La un examen de fotografie la care aveam tema minimalism-simbolism, mi se pusese pata pe fotografii cu pene.
seen from Russia
seen from China
seen from Mexico
seen from United States
seen from Brazil

seen from United States
seen from United States

seen from United Kingdom
seen from United States

seen from Saudi Arabia

seen from United Kingdom
seen from United States
seen from Peru

seen from United States

seen from Türkiye
seen from United States
seen from Netherlands
seen from United States

seen from United States

seen from Australia
Marți 13 Ador penele! Încep să cred că și penele mă adoră pe mine. Prietenii mei știu deja. La un examen de fotografie la care aveam tema minimalism-simbolism, mi se pusese pata pe fotografii cu pene.
48x petice cauciuc camera roata, anvelopa bicicleta, cursiera, auto
De doi ani îmi doream să ajung, dar citisem că drumul e accesibil doar prin Sebeș. Sâmbăta trecută, dacă tot m-am dus acasă, era musai să dau o fugă și până acolo. Așa că direct după parastasul lui tata, cam târziu din păcate, am pornit. Singură, țină-mi Dumnezeu inconștiența… Până la Barajul Oașa, drumul e impecabil. După, cam desfundat. Am înțeles că de fapt în perioada asta, după ce se topește zăpada de pe drum, e cel mai nasol. Nu era nici de lanțuri, fiindcă pe alocuri era noroi, dar în cea mai mare parte gheață. Într-o rampă, obligată fiind să las o mașină care cobora să treacă, m-am tras cât am putut pe dreapta, dar apoi n-am mai putut porni, derapa. Am lăsat mașina să alunece singură la vale, noroc că așa mergea, și am încercat să urc iar cu viteză mai mare. Nici așa n-am reușit, pe coama dealului patinaj free style. De data asta, nu mi-a mai ieșit schema la coborâre și m-am trezit de-a curmezișul drumului, cu fundul mașinii înfipt în troienele de zăpadă de pe margine. În spatele meu venea deja o mașină, cu salvatorii mei. Roxana, Mihai și Florin. Ultimul, „dacă el nu poate, nu poate nimeni” – m-a asigurat Roxana, a reușit să-mi întoarcă mașina și să și urce cu ea dealul. Iar eu am mers în mașină cu ceilalți, până la un punct, unde am parcat-o pe a mea și am continuat toți patru cu a lor. Deși ne-a rămas puțin timp pe pârtie, instalațiile funcționează doar până la 16.30, a meritat tot efortul. Confirmarea, de altfel, e faptul că și Klaus Iohannis a ales în weekendul trecut să schieze tot la Șureanu, n-are gusturi rele… Doar că el, din câte povestea Mihai, schia doar pe pârtia neagră, deci n-am avut norocul să-l văd pe viu, ocupată fiind să dau cu mine de alte pârtii mai ușoare… Iar pentru că la mine peripețiile se țin lanț, duminică, pe drumul de întoarcere în Timișoara, de data asta și cu soră-mea, la intrare în Dumbrăvița, am făcut iar pană. La aceeași roată. Tot brusc. Din fericire, am avut unde să tragem pe dreapta și eram în apropiere de un semafor, așa că din nou s-a oferit un tip să ne ajute, pentru că erau atât de bine strânse șuruburile de data trecută, încât nici una dintre noi nu a reușit să urnească vreunul. Și s-a mai pus și ploaia, fix atunci. Imensa mea frustrare este că de data asta am schimbat rolurile cu soră-mea, eu îmi făceam de lucru prin portbagaj când a plecat tipul și n-am fost pe fază să-i mulțumesc și să-l întreb dacă-l cheamă Alex ! Pentru mine, Alex rămâne ! Mulțumesc Roxana, Florin, Mihai și… Alex pentru ajutor și un alt weekend de poveste. În Șureanu o să mă întorc negreșit!
În sfârșit, Șureanu! De doi ani îmi doream să ajung, dar citisem că drumul e accesibil doar prin Sebeș. Sâmbăta trecută, dacă tot m-am dus acasă, era musai să dau o fugă și până acolo.
Butoane cauciuc membrana conductiv consola controller Xbox ONE
Butoane cauciuc pad carcasa cheie auto Dodge Jeep Crysler
Butoane cauciuc pad carcasa cheie auto Peugeot, Citroen
Butoane cauciuc carcasa cheie Honda Civic, CRV, HRV, Accord, Jazz model cu 4 butoane
”Papucii și gâscanul” de Pușa Roth
”Un gâscan cu pene lucii Cum trecea pe pod prin sat Şi-ntr-o mân-avea papucii, Nu ştiu cum i s-a-ntâmplat Că papucii lui căzură, Ce păcat, o, ce păcat! Căci erau cu-alesătură, Fără leac de tivitură – Ce păcat!
Gâştele-auzind cum zbiară: «Auleo! Păpucii mei!» Într-un suflet alergară Şi-ntrebau mirate ce-i? «Am rămas, plângea gâscanul, Păgubaş de patru lei! Iată-mă desculţ, sărmanul! Ce mă fac acum, golanul, Fără…
View On WordPress