#curaj

[yzegem]

The bros once again. Biso looking ugly af as intended.

I’m working on a height chart to keep as a reference for most of the main cast of the story. Biso is 160cm and Curaj is 167cm btw.

[tigara-si-cafea]

Între teamă și curaj, nu-i nici pas, nici popas...

[tootyde]

“ Până când nu este procesat, trecutul rămâne prezent. “

Blocajul - Britt Frank

[oratrei]

"Nu ştiu dacă există o altă viață. Ştiu doar cā de când te-am cunoscut am simțit că te ştiu de când e lumea. Sentimentul de acasă a fost mereu prezent. Ştiu că de când te-am cunoscut parcă într-un final am încetat să mai caut. Şi un gol imens m-a cuprins. O luptă cu mine însămi pentru că deși nu ştiam sufletele noastre o ştiau. Poate te căutam de mult. Poate că ne-am promis că ne vom regăsi în următoarea viață. Poate... sau poate doar eu am promis... poate şi în cealaltă te-am găsit prea târziu ca şi în aceasta.

Nu ştiu dacă există altă viață. Dar chiar şi aşa îți promit că te voi căuta în fiecare viață până când în sfârşit vom ajunge la timp şi ne vom putea trăi măcar o viață împreună."

Frânturi de suflet

[viatainpasidecuvinte]

Pleacă,femeie...

Pleacă, femeie, când nu mai e loc de tine. Deschide ochii,nu doar privi ,vezi. Vezi când nu mai ești dorită, când ești degeaba undeva unde erai totul. Vezi când nu mai ești văzută, auzită sau simțită de omul de lângă tine.

Pleacă,femeie, când bărbatul tău nu se mai simte al tău. Când bărbatul de lângă tine nu te mai vede la fel de frumoasă, la fel de capabilă ,la fel de bună ca altădată. Când nu te mai vede deloc prin casă. Când nu mai vede dacă te-ai tuns sau te-ai vopsit sau că îți vine superb noua rochie. Când ochii lui nu îți mai spun te iubesc. Când nu mai știe dacă ai mâncat sau ce cafea îți place dimineața. Când uită de ziua voastră . Când uită de tine și te rătăcește într-un colț de pat.

Pleacă,femeie atunci când nu mai ai pentru ce să lupți, când ai obosit să o faci singură. Întoarce spatele când oricum singură ești tot timpul, când prezența ta nu este simțită, când nu-ți mai rămâne nimic de salvat...

Fă-ți curaj și pleacă. Nu pierzi nimic,oricât de mult ai iubi, o faci degeaba dacă iubești singură.

Nu te pierde pe tine! Ești tot ce ai!

Pleacă, femeie...

[psihologdecartier]

Nașterea nu ține de noi, nimeni nu ne întreabă : "vrei să trăiești pe o planetă numită pământ? ". Si nici macar nu negociază cu noi spunând care-s beneficiile : "O sa ai si alți semeni, nu o sa te simti singur."

Totul este neașteptat in viață. Uneori nu ai puterea, nu vrei sa mai continui pentru ca te doare prea rau, esti prea obosit adunându-se atâtea. Si daca ai si o boala pe deasupra ... e si mai misto. : ))

E normal si sa te simti ridicol, sa te simti anormal de trist.

Ce-i de facut? Nu stiu. Moartea e in mainile noastre, nu? Ramane de tine sa alegi, insa parca e trist sa mori cand ai atatea de vazut si de aflat.

Sunt atatea locuri minunate, sunt atatea experiențe care pot fi ale tale in curand.

Daca te omoara boala pana atunci? Macar ai avut cateva zile in care te-ai bucurat de noi imagini ale vietii. Ai observat in sfârșit acei copaci verzi din fata casei tale, ai simtit iarba rece pentru ultima dată.

Contează și acele ultime câteva zile.

Sa nu-ti fie teama de ziua in care boala o sa te termine, moartea nu doare. Este doar un scurt moment intre viata si moarte, un moment placut in care ii vezi pe cei dragi ca pe niste imagini in minte, apoi un mic video cu cea mai mare bucurie a ta.

Iar in final inchizi ochii vesnic, pleci impacat.

Spune împreună cu mine:

Sunt un om împăcat si nu mi-e frica de moarte. Atat cat am de trait o sa trăiesc liniștit.

[miha-is-here]

Nu stinge lumina nimănui doar ca să o aprinzi pe a ta.

[orgoliul-iubirii]

𝙈𝙖𝙞 încerc o dată. Chiar dacă nu mi-a ieșit. De o mie de ori.

𝙈𝙖𝙞 nădajduiesc. Chiar dacă am pierdut. De o mie de ori.

𝙈𝙖𝙞 cred. Chiar dacă m-am îndoit. De o mie de ori.

𝙈𝙖𝙞 rămân puțin. Chiar dacă imi vine să fug.

𝙈𝙖𝙞 zâmbesc totuși. Chiar dacă imi vine să plâng.

𝙈𝙖𝙞 mângâi. Chiar dacă îmi vine să lovesc.

𝙈𝙖𝙞 cânt. Chiar dacă îmi vine să urlu.

𝙈𝙖𝙞 insist. Chiar dacă îmi vine să renunț.

𝙈𝙖𝙞 visez. Chiar dacă mi se spune că e în zadar.

𝙈𝙖𝙞 cred în frumos. Chiar și când mă înconjoară urâtul.

𝙈𝙖𝙞 vreau să zbor. Chiar dacă mi s-au topit prea multe perechi de aripi.

𝙈𝙖𝙞 lupt să mă înalt. Chiar dacă lanțuri grele mă țin pe pământ.

𝙈𝙖𝙞 merg puțin. Chiar dacă am obosit.

𝙈𝙖𝙞 lupt să devin un om bun. Chiar dacă m-am săturat și eu de câte cusuturi am.

𝙈𝙖𝙞 cred în mine, un pic. Chiar și când imi pare imposibil să o fac.

𝙈𝙖𝙞 iubesc. Chiar și când nu primesc răspuns. Mă 𝙢𝙖𝙞 las iubit. Chiar când mi se pare că nu merit.

Mă ridic. Mă 𝙢𝙖𝙞 ridic. Chiar dacă.. cred că nu mai pot. Cum să renunț? Acum, în 𝙈𝙖𝙞?

Nu. Nu mai fug. Știu c-am fugit de mii de ori. Dar nu mai fug, domnule! Stai. . Afară e 𝙈𝙖𝙞 .

E 𝙈𝙖𝙞 și în inima mea. Din ce in ce mai 𝙈𝙖𝙞. . ❤