#matthiesen

[heikematthiesen]

View this post on Instagram

"The white queen", wonderful piece Victor Kozlov wrote for me.... Watch the full video in high quality in YouTube: https://youtu.be/csH-LeCKowk Thanks to @jakobschmidtguitar for the phantastic work! Guitar: Roy Fankhänel Strings: @stesavarez #victokozlov #russianmusic #classicalguitar #heikematthiesen #classicalguitarist #guitar #heike #matthiesen #weimar #jakobschmidt #contemporaryclassical #dedication (hier: Jakobskirche Weimar)

[vintagepipemen]

A campaign poster for West German politician Klaus Matthiesen, 1976. 

[vintagepipemen]

West German politician Klaus Matthiesen, 1979. 

[blogservideobroadcaating]

Heike Matthiesen plays by Sebastien de Yradier, arrangement by Francisco Tarrega

[buttermanatee-blog]

redeemed [x]

[agnmusic]

Heike Matthiesen plays by Sebastien de Yradier, arrangement by Francisco Tarrega

[unfilmpezi-blog]

Dennis (2007)

Sunt multe cazuri de bărbați robuști, cu aspect de gladiatori, ce îți inspiră niște mașini fără suflet și fără creier, dar care pe interior sunt de fapt sensibili și foarte vulnerabili. Dennis prezintă un astfel de personaj, însă povestea e dusă puțin în extrem.

Dennis (Kim Kold) e un culturist danez ce locuiește cu mama lui și care vrea să iasă la o întâlnire cu o fată pe care o știe de la antrenamente. Cu toate că nu au mai vorbit până atunci, Dennis face rost de numărul ei de telefon și o sună să o invite la cină. Dacă ea va accepta, dacă mama lui îl încurajează sau nu, sunt întrebări al căror răspuns fac ca seara lui Dennis să fie așa cum nu te-ai aștepta. Pot exista păreri cum că sensibilitatea lui Dennis e exagerată, poate chiar neverosimilă, dar e neimportant. Recunoști atitudini și manifestări stereotipice pe care le-ai avut și le mai ai uneori, recunoști anumite prejudecăți și te faci și tu vinovat de ele, iar asta face ca filmul să funcționeze perfect ca acuzator al preconcepțiilor, al discriminărilor subtile, dar prezente, și posibil cauzatoare de traumatisme. Sensibilitatea lui Dennis e atât de sinceră și de frustă, încât nu ai cum să nu te poziționezi de partea lui. Iar dacă există momente în care crezi că povestea e cam exagerată, poate e cazul să te întrebi dacă funcționează logica sau prejudecata.

Filmat în stil Dogme 95, acest scurt-metraj danez e o sensibilă înnobilare a unei tipologii, extrăgând-o din sfera de influență a prejudecăților și arătându-ne opusul clișeului, luminându-ne și înnobilându-ne și pe noi.