Adună-mă!
Adună-mă din resturi de cuvinte
Ce rătăcesc la marginea uitării
Și lăsa iar aducerile-aminte
Să răscolească taina înserării.
Adună-mă din jumătați de gesturi
Și strânge-le în palmă la un loc
Că numai tu știi ale noastre rosturi
Și nu ai voie sa greșești deloc.
Adună-mă din priviri furişate
Strecurate în grabă, pe ascuns
Găsește-mă în resturi de tăceri uitate
Și toate astea-ți vor fi de ajuns.
Ioana Nicolaescu
🥰











