
oozey mess
cherry valley forever
Aqua Utopia|海の底で記憶を紡ぐ

blake kathryn
we're not kids anymore.
The Bowery Presents
d e v o n
occasionally subtle
YOU ARE THE REASON
Today's Document
No title available
ojovivo
macklin celebrini has autism

No title available
Misplaced Lens Cap
tumblr dot com
RMH
will byers stan first human second
Fai_Ryy
hello vonnie

seen from United States
seen from Colombia

seen from Malaysia

seen from Australia
seen from Sweden

seen from Vietnam
seen from United States
seen from Canada

seen from Malaysia
seen from United States

seen from United States

seen from United States

seen from Malaysia
seen from Germany
seen from United States

seen from United States
seen from Türkiye
seen from Australia
seen from Malaysia
seen from Bulgaria
@ink-words
That’s when you know you’ve found somebody really special. When you can just shut the fuck up for a minute and comfortably share silence.
Pulp Fiction (1994)
All you ever wanted was my body. My arms around you. My soul and my mind were nothing but some lugage you didnt needed. And now I am all alone once again...
Deja Vu
E ceva nou dar ce imi pare cunoscut... parca m-am intors in trecut.... dar traiesc in prezent. O alta garsoniera rasucita in oglinda in care ne iubeam pana in zori... tot la parter... Eram al tau, erai a mea... si ne iubeam... ca doi nebuni... ca doi adolescenți rebeli... Si cu o vraja m-ai facut... sa nu ma satur de sarut.. sarutul dulce si amar... mereu ma face sa tresar. Sunt iar al tau... esti iar a mea... Bine-ai venit. Din nou. In viata mea.
Cand faci sex de 1 iunie si ti se pare ciudat ca, atunci cand erai copil, nu iti placea asa mult sa primesti palme la fund.
Inger. Drac.
Si iar am fost un visător pasind usor spre dormitor... visam ca ma aștepți zambind... cu trupul gol si dezvelit... visam ca ai sa fi a mea si amandoi... zburam sprea ea... fericirea. Acum sunt singur in patul meu rece si gol... eu sunt aici.. tu pe un nor... am renunțat sa mai visez. Acum stau singur, desenez. In mintea mea scenarii.. sute.. mii... dar in nici unul tu nu vi.... adio vis, tu inger drag... eu unul cu gandul ma impac.. tu esti un inger... eu un drac... sortiti mereu sa ne dorim... dar totusi sa nu ne-ntalnim...
Să fim iar doi...
Cu sărutări pe umerii goi, tu tresăreai, simțeai fiori. Căutam să te îmbrac cu palmele mele, să te-ncalzesc.. iar buzele tale tresăreau ușor de fiecare dată, când, în dormitor, eram doar noi doi și umerii tăi goi. Acum e zi. Tu ești departe. Gândul meu te-aduce mai aproape. Aștept să vină noaptea, să fim iar doi și buzele mele, pe umerii tăi goi, să se plimbe ușor. Azi îmi lipsești mai mult ca ieri. Aștept să vină noaptea. Să fim iar doi.
Dorință comună
Aş vrea acum, să fi aici Și ceaiul tu să mi-l aduci. În brațe să mă strângi, și eu… Să te-ncălzesc cu-al meu sarut… Să ne iubim, să fim doar noi. Să ne-ncălzim noi amândoi, Să stăm cuminți, aproape goi. Să te curpind în ale mele brațe Să-mi apropii buzele de ale tale. Să-mi plimb mâinile pe chipul tău Să fiu numai și numai al tău. Să se oprească timpu-n loc Să simt că n-am nevoie de noroc. Să simt că am ajuns acasă Să văd cât ești de frumoasă.
If You Ever Leave Me Baby... Leave Some Morphine At The Door...
Mă declar învins
Azi mi-ai cerut ceva banal. O melodie care să te binedispună. Exact ca un copil, ce nu și-a facut tema, în fața unui profesor, mă pierd. Ar trebui să fie o chestie simplă, banală. Dar încercând să ating perfecțiunea, ezit. Timpul trece iar eu rămân mut, fără nici cea mai mică idee de cum să te surprind. Atâtea versuri, atâtea sunete diverse dar care este oare combinația care să te impresioneze? Aleg să nu-ți trimit nimic și mă declar învins. Aş vrea să fiu un cântec și să mă las prins, În sufletul tău, să stau pe veci închis.
Wise Words
Tu, musafir grăbit....
A mai venit o seară, în care tu nu ești Și nici macar, din spatele ecranului, Tu nu-mi zâmbești. Tu înger blând cu ochi frumoși, De ce continui să descoşi, O inimă rănită mult prea mult, O rană adâncă ascunsă de demult? Vi și pleci, precum postești Tu, musafir grăbit, Din căminul, pe care îl clădești. Vreau să rămâi, măcar o noapte Așa cum îți doresti, să-ți fiu aproape, Să ne iubim, vrăjiți de șoapte.
Se plimbă singur....
se plimbă pe aceleaşi străzi pusti… aceleaşi străzi întunecate… caută să întâlnească amintirea ei. Nu face decât să colinde. După fiecare colţ, aruncă o privire în urmă sperând că ea apare. Îşi doreşte să işi audă numele strigat de acea voce caldă care cândva îi alina sufletul. Ajuns pe strada ei, strada pe care au parcurs-o de atâtea ori în timp ce o conducea spre casa, îi apare în cale. Dar nu vorbeşte. Nu face un gest. Stă neclintită în faţa lui. Se aproprie să o strângă în braţele lui, aşa cum obişnuia să facă în fiecare seară. Dar NU. Ea se îndepărtează, începe să fugă iar el cu greu reuşeşte să nu îi piardă urma. La un momentdat o prinde de braţ. Îşi dă seama că se aflau pe strada pe care i-a furat primul sărut. O cuprinde în braţele lui şi o sărută. Dar ea e rece. Nici măcar un gest. Deodată îşi aude numele strigat. E vocea ei. Îl îndeamnă să se trezească. Deschide ochii… e dimineaţă iar.