Fără loc, ca să ne facă loc!
Fără loc, ca să ne facă loc!
Un lucru m-a pus pe gânduri din relatarea Bibliei despre nașterea Pruncului Isus, anume ce spune Luca: „… L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei” (Luca 2:7).
Dincolo de toate explicațiile despre cuvântul folosit in original sau despre obiceiurile oamenilor sau a condițiilor sociale de atunci, unde s-a născut Isus vorbește clar despre cât de „bine” a fost El primit!
Cum spuneam, dincolo de toate aceste, oare cum ar arăta o astfel de scenă în zilele noastre? Să te trezești la ușă cu un tânar și o tânără, ea însărcinată și să-ți ceară să-i primești în casă pentru că nu sunt din oraș și nu au unde înnopta! Ce-ai face? Evident că prima întrebare care ne vine în minte (în lumea post modernă de azi) este: oare cum arătau, cum erau îmbrăcați, oare cum au vorbit… de au fost refuzați?! și totuși, să-i lași afară?!
Sigur, putem găsi multe motive (unele plauzibile) pentru care să nu primim pe cineva în casă, dar ce te faci dacă lăsând pe cineva afară, te trezești la un moment dat că ai ratat oportunitatea vieții. Pentru că orice s-ar spune, spiritualizând sau nu, Isus este oportunitatea vieții! (și chiar mai mult de atât!). Are El loc în viața ta? Locul unde El s-a născut ne vorbește ceva despre locul unde El alege să locuiască. De ce o simplă iesle? Un loc simplu? Pentru că de acolo se văd cel mai bine stelele. De acol' se vede bine cerul! Acolo cerul nu e obturat de nimic!
Să-i faci loc lui Isus în viața ta înseamnă să-L iubești și să-L asculți, să-i iubești pe cei respinși de alții, să-i iubești pe cei respinși de tine, să-i iubești pe cei despre care toți spun că nu merită să fie iubiți. Să-l iubești pe cel care te-a jignit… cu alte cuvinte: să iubești pe cel care circumstanțele și situațiile vieții l-ar numi aproapele tău. Are El astfel loc în viața ta? Pentru că de altfel, El pregătește un loc celor care în felul acesta Îl găzduiesc!
Timotei Bulzan











