tu, pentru sufletul meu
Iubirea-mi strapunge sufletul ca un sentiment necunoscut
si-mi ineaca glasu-n amurg
puterea-mi scade, in spate ma strapunge
dorinta de a exprima ce simt
dar nu pot.
Mi-e teama de reactia ta
si-ti citesc pe fata nesiguranta
dar te apropii si te prefaci ca nu stii ca vad
cat de timid esti cu mine.
Te astept, cu nevoie arzatoare pentru buzele tale
si-mi placi si te urasc
ca-mi dai fluturi care ma ridica cu fiinta la cer
si-mi fuge pamantul de sub picioare
cand pleci si-mi spui doar un “ai grija”.
De parca n-ai fi tu singura mea grija
Si iubire.
Si dorinta.
Si cel mai bun refugiu
pentru sufletul meu.












