Doi frați din județul Vaslui și-au pierdut viața în apele înghețate ale barajului Tăcuta în timp ce mergeau cu colindul
O zi de sărbătoare s-a transformat într-o tragedie sâmbătă seară în județul Vaslui, unde doi copii și-au pierdut viața după ce s-au prăbușit în apele înghețate ale acumulării Tăcuta. Victimele, un băiat de 12 ani și o fată de 14 ani, cel mai probabil frați, făceau parte dintr-un grup de colindători care au încercat să scurteze drumul traversând lacul direct pe gheață.
Din nefericire, stratul de…
Atac cibernetic la Apele Române. Mai multe staţii de lucru şi servere au fost afectate
”Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat în data de 20 decembrie 2025 cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra mai multor staţii de lucru şi servere care aparţin Administraţiei Naţionale Apele Române şi a unui număr de 10 (din 11) administraţii bazinale de apă din ţară, inclusiv Oradea, Cluj, Iaşi, Siret, Buzău. Din pricina acestui incident…
Prima demisie. Directorul pus de USR la Apele Române pleacă. Buzoianu rămâne
Potrivit acesteia, Florin Ghiță, directorul Apelor Române, numit Diana Buzoianu în funcție, și-a dat demisia de onoare. În locul său va fi numit, interimar, Sorin Rândașu.
Tot astăzi, a fost trimisă și decizia de demitere a directoarei de la ABA Buzău-Ialomița, transmite Diana Buzoianu.
„Concluziile raportului au fost deja trimise către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.…
Ministrul Mediului l-a demis pe directorul Administraţiei Naţionale Apele Române pentru că a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR
„România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, bani esenţiali pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundaţiilor. Nu s-a construit niciun kilometru de dig din peste 400 care puteau fi construite. Din cele 13 baraje prevăzute, unul singur va mai fi finanţat. Din 13 poldere, a mai rămas un singur polder”, a declarat Diana Buzoianu.
Potrivit ministrului Mediului, în lunile…
Ministrul Mediului l-a demis pe directorul Administrației Naționale ”Apele Române”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis, vineri, din funcție, pe directorul Administrației Naționale ”Apele Române”, Sorin Lucaci.
Buzoianu a motivat decizia prin faptul că România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, bani esențiali pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundațiilor.
”Reforma Apele Române este esențială. Este nevoie să aducem transparență în…
Directorul de la "Apele Române", zburat din funcție
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că l-a demis din funcție pe Directorul Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Lucaci. Decizia este motivată de pierderea banilor din PNRR pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundațiilor.
„Reforma Apele Române este esențială. Este nevoie să aducem transparență în această instituție. Este nevoie de experiență reală la nivel de…
Cassandra é uma estrutura de criação artística e também o 'nome da mulher que Apolo amaldiçoou por ter recusado a sua sedução, tornando-a capaz de prever o futuro sem que ninguém acredite nela.
Resgatada do mito clássico, depois de ver Tróia incendiada, e ver cumprido tudo o que predestinou, chega-nos agora em forma de encorajamento à criação, mesmo sabendo da dificuldade que terá em ser ouvida.
Uma característica não muito diferente da de todas as mulheres.'
Projeto em destaque #teatro
Monólogo de uma Mulher chamada Maria.
Monólogo de uma mulher chamada Maria com a sua patroa é o título roubado clandestinamente a um texto do livro “Novas Cartas Portuguesas”, e que dá o mote para este espectáculo.
Uma “esfregona numas escadas”, um “bocado de passeio molhado com lixívia”, umas “mãos despigmentadas, por causa dos detergentes, na fila das finanças”, são sinais, por toda a parte, das mulheres “invisíveis” que limpam o mundo. Foi para “dar visibilidade” ao que não se quer ver que Sara Barros Leitão criou Monólogo de Uma Mulher Chamada Maria com a sua Patroa. “A minha vivência enquanto mulher e feminista, o meu olhar sobre o mundo, levaram-me a questionar o papel que é esperado das mulheres, o cuidar, o limpar, todo o trabalho doméstico, seja remunerado ou não”. - Sara Barros Leitão
Entrevista a Sara Barros Leitão
Como surgiu o Monólogo de uma Mulher Chamada Maria com a sua Patroa?
Sara Barros Leitão: O espetáculo é uma história do trabalho das mulheres. E essa história é muito vasta e pouco contada.
Desvalorizada?
É muito habitual lermos nos manuais, por exemplo a propósito da Revolução Industrial, que foi nessa altura que as mulheres começaram a trabalhar. Então quem é que lavava as roupas, limpava os rabos das crianças, fazia a comida, esfregava o chão… Elas só passaram a trabalhar fora de casa e a ter um trabalho remunerado. No meu percurso enquanto mulher e feminista, assaltaram-me inevitavelmente as questões dos lugares de invisibilidade das mulheres na sociedade. E se são invisíveis em muitos setores, no serviço doméstico, ainda mais. No entanto, as empregadas da limpeza convivem connosco, nas nossas famílias, cruzamo-nos com elas, nos autocarros…
Quis torná-las mais visíveis?
O Monólogo procura devolver outra narrativa sobre a história dessas mulheres. Quando parti para o projeto, estávamos no início da pandemia e aí foi muito notório que elas continuaram a trabalhar, porque não podiam ficar em casa como nos foi dito, o que se percebeu que era um privilégio de classe. As empregadas de limpeza não pararam, porque é preciso limpar o mundo. Há um exército de mulheres que limpa o mundo e que teimamos não ver, não valorizar. Por outro lado, com o confinamento, as minhas tarefas domésticas duplicaram, dava por mim a fazer todos os dias os mesmos gestos, já não aguentava, a cozinha oprimia-me. Isso acabou também por me fazer pensar e surgiu clara a distinção entre trabalho doméstico, o não remunerado, que fazemos nas nossas casas, e o serviço doméstico, aquele que pagamos a alguém para fazer.
Poderá ler a entrevista completa
Monólogo de Uma Mulher Chamada Maria com a sua Patroa, a nova criação de Sara Barros Leitão, estreia dia 4 de novembro no Centro Cultural de
Pele - Espaço de contato social e cultural apresenta o projeto:
Enxoval – tempo e espaço de resistência
O Enxoval enquanto representação social da condição feminina e de uma carga simbólica que cruza diferentes gerações. Um património de objetos, afeto e conduta, a transmissão de uma concepção de mulher passada de avós- mães- filhas.