Poate ca oamenii care sunt foarte organizați in viata reala, in lumea lor interioară au un întreg dezastru și se simt îngroziți și haotici pentru ca nu înțeleg cum sa organizeze acel loc.
Tootyde - gânduri in trecere
seen from China
seen from United States
seen from Russia

seen from Australia

seen from United States
seen from United States

seen from Netherlands

seen from United Kingdom

seen from United States

seen from United States

seen from United States
seen from United States

seen from Malaysia

seen from United States
seen from France
seen from Japan

seen from United States

seen from United States
seen from Türkiye
seen from United States
Poate ca oamenii care sunt foarte organizați in viata reala, in lumea lor interioară au un întreg dezastru și se simt îngroziți și haotici pentru ca nu înțeleg cum sa organizeze acel loc.
Tootyde - gânduri in trecere
Vreau o legătură atât de puternică cu cineva, încât și în situații dificile sa vină primul la mine...
"De ce în al meu suflet
De ani eu moartea port,
De ce mi-e vorba sacă,
De ce mi-e ochiul mort?"
"De ce pustiu mi-e capul,
Viaţa într-un fel?
Şi tu... tu eşti aceea
Ce mă întrebi astfel?"
Impar pe Mare
Refugiat ȋntr-un trecut unde retrăiesc ce-a fost Răsfoiesc prin amintiri conştient că n-are rost Scuip nişte minciuni pe-o hȃrtie noncoloră Ȋncercȃnd să colorez că ȋncă mă adoră
De lacrimi secat şi veştejit d-efort Ştiam că vine ploaia şi că n-am decȃt un cort Am sperat că-i ȋndeajuns ca să scap iarăşi uscat Dar ploaia s-a-nteţit şi-n potop s-a transformat
Cu cărarea acum ştearsă de apele ȋnvolburate Vreau să mă ȋntorc dar ştiu că nu se poate La drum lung şi fără hartă m-am pierdut de mult Am sperat să mă găsesc dar m-am dovedit incult
M-am minţit să cred că-i o ploaie trecătoare Crezut-am cu naivitate că-i cer senin ȋn depărtare Refuzul mi-a fost crunt deşi stropii se-mbulzeau Continuat-am să refuz şi cȃnd mă sufocau
Acum plutesc fără direcţie pe un plan nedefinit Lacrimile mi-s la mal şi-n continente-s ȋmpărţit Ȋn faţă nu m-aşteaptă decȃt răni spălate-n mare Cicatrici pline cu ploi şi-mbibate-n sare
M-am lăsat ghidat d-un sentiment ȋnşelător Am crezut că v-a fi veşnic dar acum e trecător Regretu-i inutil fiind văzut cu fapta-n mȃnă Iertarea este prea tȃrzie cȃnd greşelile s-adună
By:PocketPoet
"spune-mi...tu,..mai știi cine ești?"
Imi urla inima numele tau si imi cuprinde tot corpul, fiinta minunata. Imi e dor.. si e acel dor care taie respiratia, pofta de mancare, de viata...de orice. Imi tremura inima cand iti aud vocea, ma prabusesc cu fiecare zi care trece tot mai mult... as vrea sa vezi toate astea. As vrea ca macar o clipa sa vezi ce simt la un simplu mesaj, zambet, gest... Bataile inimii tale pe care le ascultam cand ma strangeai la piept mi s-au intiparit in creier.. ma urmaresc.. Ai ajuns sa fii TOT... toata existenta mea e umbrita de ochii tai oricat de mult ai nega. Stiu, am facut multe greseli pe care iti jur ca nu le.am intentionat. Regret fiecare moment in care trebuia sa fiu si nu am fost, in care trebuia sa iti fiu sprijin dar ti-am fost povara... te rog doar sa nu pleci... sau daca o vei face sa te uiti in ochii mei inainte... asa as sti daca iti doresti...
Mi-am pierdut calea încercând să mă regăsesc, și încă rătăcesc.