Feb 25
Adv #prosciutto #conservanti #friuliveneziagiulia
seen from Vietnam
seen from China
seen from Greece
seen from India
seen from Saudi Arabia
seen from Saudi Arabia
seen from United States
seen from China
seen from Saudi Arabia
seen from Germany
seen from China
seen from China
seen from China
seen from Australia
seen from Türkiye
seen from United States
seen from Saudi Arabia
seen from China
seen from China
seen from Saudi Arabia
Adv #prosciutto #conservanti #friuliveneziagiulia
ATM Triage è il prodotto giusto contro i picchi di ammoniaca in acqua dolce e salata
ATM Triage è il prodotto giusto contro i picchi di ammoniaca in acqua dolce e salata - ATM ha una disponibilità di prodotti per ogni problematica inerente all’acquario. Oggi parliamo di ATM Triage un prodotto molto interessante che serve a neutralizzare l’ammoniaca, ed in seconda battuta i nitriti in acquario, che sia esso dolce o marino.
Un nuovo articolo su http://www.danireef.com/2018/09/10/atm-triage-e-il-prodotto-giusto-contro-i-picchi-di-ammoniaca-in-acqua-dolce-e-salata/
ATM Triage è il prodotto giusto contro i picchi di ammoniaca in acqua dolce e salata
#Ammoniaca, #Atm, #AtmTriage, #Nitriti, #Triage
- by Danilo Ronchi
5 cibi da EVITARE per allontanare i tumori In questo video ti viene spiegato quali cibi evitare e perché. Stare in salute dipende anche da noi.
ATM Triage è il prodotto giusto contro i picchi di ammoniaca in acqua dolce e salata
ATM Triage è il prodotto giusto contro i picchi di ammoniaca in acqua dolce e salata
ATM ha una disponibilità di prodotti per ogni problematica inerente all’acquario. Oggi parliamo di ATM Triage un prodotto molto interessante che serve a neutralizzare l’ammoniaca, ed in seconda battuta i nitriti in acquario, che sia esso dolce o marino.
(more…)
View On WordPress
New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/nitritii-si-nitratii-din-carne-si-preparatele-din-carne/
Nitritii si nitratii din carne si preparatele din carne
de Anca Ignat
Nitriţii şi nitraţii sunt componenţi naturali ai solului, proveniţi din mineralizarea substanţei azotate de origine vegetală sau animală datorată în primul rând microorganismelor existente în sol.
Între nitriţii şi nitraţii din sol, apă şi plante se stabileşte în mod natural un echilibru care să ducă la utilizarea intensivă, în agricultură, a îngrăşămintelor organice naturale sau a celor azotoase sintetice. Produşii lor de degradare îmbogăţesc solul acumulându-se în plantele cultivate, până la nivele dăunătoare pentru consumatori.
Prin intermediul furajelor şi al apei, nitriţii şi nitraţii ajung în organismul animalelor şi de aici în alimentaţia omului.
Ambele substanţe mai sunt utilizate ca aditivi alimentari în preparatele de carne şi unori în laptele destinat producţiei de brânzeturi, pentru ameliorarea însuşirilor senzoriale şi prelungirea duratei de păstrare.
În preparatele din carne (şuncă, salamuri, cârnaţi), nitriţii şi nitraţii se utilizează în mod curent pentru menţinerea culorii roz-roşiatice, pentru efectele lor bacteriostatice şi de dezvoltare a aromei produselor.
Pentru a difuza uniform în masa de carne, nitraţii şi nitriţii se adaugă în sare sau în saramură (1 kg nitrat sau 0,5 kg nitrit la 100 kg sare). Sub acţiunea microorganismelor cu acţiune reducătore din saramură şi din carne, nitraţii trec în nitriţi. Aceştia oxidează mioglobina şi hemoglobina din sânge în nitrozomioglobină şi nitrozohemoglobină, care îşi păstrează culoarea roşie în timpul tratamentului cărnii. În lipsa lor, salamurile fierte sau opărite ar căpăta o culoare gri-cenuşie.
Nitriţii sunt absorbiţi oral, prin piele sau prin plămâni. Nitriţii şi nitraţii sunt interconvertiţi în organism. Nitraţii ingeraţi sunt absorbiţi prin intestinul subţire şi apoi distribuiţi în întreg organismul. Nitraţii din sânge ajung în intestinul gros, unde sunt convertiţi în nitriţi de către flora bacteriană. Nitriţii sunt reabsorbiţi din intestinul gros înapoi în sânge, unde reacţionează cu ionul feros, deoxihemoglobina din celulele roşii se transformă în methemoglobină, care conţine ionul feric. Nitraţii sunt metabolizaţi de ficat şi excretaţi prin urină
Ingestia de nitraţi este în general metabolizată şi excretată fără a produce efecte adverse, mai puţin dacă condiţiile sunt favorabile pentru conversia lor în nitriţi (pH ridicat, prezenţa unei flore intestinale).
Nitriţii nu sunt clasificaţi ca fiind carcinogeni umani. În condiţii speciale, nitriţii pot reacţiona cu aminele din organism formând nitrozamine(despre care voi scrie intr-un articol viitor).
Utilizarea nitriţilor prezintă atât efecte pozitive, cât şi negative. În Uniunea Europeană, utilizarea nitriţilor este limitată sub 150 mg, sub formă de nitrit de sodiu.
Avantajele adăugării de nitriţi la preparatele de carne constau în: înroşirea produselor, formarea unui gust specific, efecte antioxidante şi efecte antimicrobiene. Efectul negativ constă în formarea compuşilor nitrozaminici. Fenomenul de nitrozare este unul foarte complex şi este dependent de un pH < 5.5, de prezenţa de amine secundare şi de temperatură >130°C.
În teza de doctorat „Contribuţii la studiul reziduurilor de nitraţi, nitriţi şi nitrozamine în unele produse de origine animală şi semnificaţia lor sanitar-verterinară”, Eusebiu Viorel Şindilar stabileşte cantitatea de nitriţi, nitraţi şi nitrosamine, din diverse alimente consumate la noi în ţară, inclusiv pentru produse şi preparate din carne.
Nitrații:
nivelul nitraţilor în carne a avut următoarele valori exprimate în mg NaNO3/kg: 0-24,00 (x= 8,72) la carnea de bovine; 0-19,00 (x=9,50) la carnea de ovine; 0-48,00 (x= 17,25) la carne a de suine.
la salamurile crude nu s-au întâlnit depăşiri ale LMA(limita maxima admisibila), iar valorile medii în mg NaNO3/kg au fost: 35,50 la salamul Choriso; 42,14 la salamul de Sibiu; 45,13 la salamul bănăţean;
la produsele din carne afumate, nivelul nitraţilor apare relative ridicat, dar cu mari variaţii cuprinse între 40-268 ppm NaNO3. Valorile medii ale nitraţilor la aceste sortimente exprimate în mg NaNO3/kg au fost: 53,37 la bacon; 60,53 la pastrama de vită; 68,10 la pastrama de porc; 71,10 la pulpa de porc.
Nitriţii din produsele animale s-au dovedit a fi cu importanţă sanitară numai la produsele din carne. Cercetările privind nitriţii au evidenţiat:
niveluri sub 1 mg NaNO2/kg în carnea de bovine, ovine şi suine, iar la circa 40% din probe nu s-au identificat nitriţi;
La salamuri şi afumături s-au înregistrat mari diferenţe între limitele minime şi maxime ale conţinutului de nitriţi şi un procent relativ ridicat al depăşirii LMA, şi s-au înregistrat următoarele valori:
10,00-121,00 mg NaNO2/kg cu o medie de 28,76 mg NaNO2/kg la prospăturile indigene;
70,00-94,00 mg NaNO2/kg şi media de 81,32 mg NaNO2/kg la prospăturile de import;
7,00-111,00 mg NaNO2/kg şi media 42,57 mg NaNO2/kg la salamurile semiafumate;
5,00-108,00 mg NaNO2/kg şi media 44,21 mg NaNO2/kg la afumături;
32,00-81,00 mg NaNO2/kg şi media 56,96 mg NaNO2/kg la salamurile de durată.
La salamuri şi afumături s-au înregistrat, cu o frecvenţă relativ ridicată, depăşiri ale LMA de nitriţi redate mai jos:
3,93% din probe la prospăturile indigene; 94,00% la prospăturile din import, iar pe sortimente depăşirile LMA în procent de 7,69% la crenwurşti; 2% la parizerul clasic ca produse indigene; 93,33% la parizerul de curcan şi pui şi 95% la parizerul de porc ca produse din import;
5,58% din probele de salamuri semiafumate. Pe sortimente, depăşirile LMA de 70 mg NaNO2 s-au întâlnit la 3,70% la cârnaţii de Cluj; 7,14% la salamul de vară; 8,33% la salamul vânătoresc; 10% la salamul Debreţin; 14,28% la cabanos şi cârnaţii Trandafir; 20% la cârnaţii populari şi 25% la salamul de vită + porc;
6,00% la salamurile de durată;
4,01% la afumături pe întreaga perioadă şi pe sortimente; depăşiri ale LMA de nitriţi au fost în procent de 20% la bacon; 10% la rasoalele de porc şi pulpe de pui; 6,66% la muşchiul ţigănesc; 5,45% la pastrami de porc; 5,00% la pastrama de pui şi şunca de porc; 4% la pastrama de vită; 3,45% la costiţa afumată; 3,33% la muschiuleţ Montana şi 2,50% la muşchiul file.
Fragment din lucrarea mea de licenta, sub titlul: Corelatia dintre consumul de carne rosie si preparate de carne rosie si cancer, sub coordonarea d-nei Conf. Dr. Daniela-Saveta Popa, catedra de Toxicologie, UMF Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca.
Anca Ignat
Tropic Marin test nitriti/nitrati (NO2/NO3) – Recensione
Abbiamo provato per voi il Tropic Marin test nitriti nitrati e dobbiamo dire che per il prezzo che ha ci è piaciuto molto. Ma andiamo con ordine! Questo test è adatto sia all’acqua dolce che a quella marina, la sua scala infatti permette di misurare valori di nitriti da zero fino ad un massimo di 2 […]
The post Tropic Marin test nitriti/nitrati (NO2/NO3) – Recensione appeared first on DaniReef - Portale dedicato all'Acquario Marino e Dolce.
from WordPress http://ift.tt/2co0EGL via IFTTT
Nitrati negli alimenti: rischi e benefici per la nostra salute
Pubblichiamo oggi il contributo della dottoressa Manuela Fè, Biologo Nutrizionista, sui nitrati negli alimenti
Nel 1998 Robert Furchgott, Louis Ignarro e Ferid Murad vinsero il premio Nobel per la fisiologia e la medicina per i loro lavori sul ruolo svolto dall’ossido nitrico (NO) nelle cellule endoteliali.
L’ossido nitrico è un importante segnale fisiologico in tutti i sistemi biologici, dai batteri ai mammiferi. I suoi effetti positivi si hanno soprattutto sul sistema cardiovascolare, grazie all’azione vasodilatatrice e come inibitore dell’aggregazione piastrinica. Agisce inoltre a livello cerebrale, gastrointestinale, respiratorio, renale, eccetera. Anche la sindrome metabolica è influenzata dall’ossido nitrico: alcuni studi su cavie in cui ne è stata geneticamente bloccata la sintesi indicano come una sua carenza sia strettamente legata all’insorgere della sindrome. Ricerche recenti, infine, hanno evidenziato come l’apporto di nitrati con la dieta aumenti la capacità di resistenza all’esercizio fisico diminuendo il consumo di ossigeno.
È noto da tempo che la biosintesi dell’ossido nitrico avviene attraverso una via metabolica che parte dall’aminoacido L-arginina e coinvolge l’enzima ossido nitrico sintetasi (NOS). Si è scoperto che aumentando l’assunzione di arginina aumentano anche i livelli di produzione di ossido nitrico nei vasi sanguigni; di conseguenza si osservano: rilassamento dei vasi, inibizione dell’aggregazione piastrinica, adesione di leucociti all’endotelio vascolare e produzione di superossido. Queste osservazioni hanno portato a considerare il possibile utilizzo dell’arginina come strategia nutrizionale per la prevenzione e il trattamento delle malattie cardiovascolari.
Più recentemente è stata ipotizzata una seconda via metabolica che parte dal nitrato inorganico (NO3-) presente in alcuni alimenti. La dieta rappresenta la principale fonte di nitrati; le verdure, infatti, in particolare quelle a foglia verde (lattuga, spinaci, rucola…), ne contengono quantità elevate. Molto interessante, come fonte di nitrati, sembra essere la barbabietola. L’ingestione di 250 ml/die di succo di barbabietola per quattro settimane provoca, negli ipertesi, una riduzione della pressione sistolica e diastolica nelle 24 ore, rispettivamente di 7,7 e 5,2 mmHg.
A fronte di questi effetti positivi del nitrato alimentare, va però notato che, con gli alimenti, ingeriamo anche i nitrati utilizzati come additivi. Nelle carni conservate, in particolare, si fa largo uso di nitrati e nitriti per la loro efficacia antimicrobica, soprattutto contro il Clostridium Botulinum. Poiché dal metabolismo di queste sostanze si possono formare prodotti di derivazione cancerogeni, si pone il problema di mantenerle entro range sicuri per la salute.
Il JECFA (Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives) ha così stabilito un'ADI (Dose Giornaliera Accettabile di nitrati) di 3,7 mg/die per unità di peso corporeo. Per quanto riguarda invece gli alimenti, la legge italiana ammette un limite massimo di nitriti di 150 mg per chilogrammo di prodotto.
Appare quindi evidente, ancora una volta, come sia importante stabilire il giusto equilibrio tra i possibili danni e i benefici apportati dalle sostanze presenti nei nostri cibi.
Dottoressa Manuela Fè
Fonti:
Beręsewicz A, Gajos-Draus A — Enjoy your heart-beets. The role of dietary inorganic nitrate in cardiovascular health — Kardiol Pol. 2016;74(5):403-10. doi: 10.5603/KP.a2016.0028
Lundberg JO, et al. — Roles of dietary inorganic nitrate in cardiovascular health and disease — Cardiovasc Res. 2011 Feb 15;89(3):525-32. doi: 10.1093/cvr/cvq325
Auger C, et al. — Potential of food and natural products to promote endothelial and vascular health — J Cardiovasc Pharmacol. 2016 Mar 11
Shinde UA, et al. — Nitric oxide: a molecule of the millennium — Indian J Exp Biol. 2000 Mar;38(3):201-10
Kapil V, et al. — Dietary nitrate provides sustained blood pressure lowering in hypertensive patients: a randomized, phase 2, double-blind, placebo-controlled study — Hypertension. 2015 Feb;65(2):320-7. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.114.04675
Wu G, Meininger CJ — Arginine nutrition and cardiovascular function — J Nutr. 2000 Nov;130(11):2626-9
Shankar RR, et al. — Mice with gene disruption of both endothelial and neuronal nitric oxide synthase exhibit insulin resistance — Diabetes. 2000 May;49(5):684-7
EFSA — Nitrate in vegetables . Scientific Opinion of the Panel on Contaminants in the Food chain — The EFSA Journal. 2008;689:1-79
Atentie! Pericolele mortale care vin de la robinet
Apa de la robinet incepe sa-si piarda din proprietatile de potabilitate, iar multe studii scot la iveala pericole foarte mari care pot afecta grab organismul. Apa de la robinet contine concentratii ridicate de fier, mangan, sulf sau nitriti, substante chimice care ne pot pune in pericol sanatatea. Cei mai expusi sunt bebelusii, care pot contacta nenumarate boli. Specialistii sustin faptul ca in…
View On WordPress