#uita-ma

[dinasthoughts]

Să mă săruți dulce, dulce până la sânge Sau să mă respingi grav, atât de dur cu urlet Iartă-mă ca să te iert, uită-mă Dar pe memorie nu pariez

https://youtu.be/Ua5RnibeFr8

[drogat-cu-sentimente]

d r o g a t u’

@inger-printre-oameni

[suflet-pierdut-ade-blog]

Sorry,mom !!

Sunt bine, mamă! Astăzi n-am reușit să mă trezesc pentru a merge la școală. Simt o durere apăsătoare în piept. Toate persoanele pe care le-am iubit, s-au dus.. le-am pierdut, mamă! Dorm din ce în ce mai mult, mănânc din ce în ce mai puţin. Zâmbesc.. zâmbesc, iar tu crezi că sunt bine, mamă.. Nu mai pot ieși cu prietenii, nu mai pot ţine ascuns tot ce simt, mă crezi? Probabil când vei citi asta eu nu voi mai fi. Mamă, știu că ţi-am făcut rău. Te rog să ai grijă de sora mea mai mică. Chiar dacă ne certam des, ei îi va fi cel mai greu. Să ai grijă de ea, mamă. Să îi fii alături, s-o asculţi, să nu te dezamăgească și ea cum am făcut-o eu. Să nu ajungă ca mine! Știu că dorinţa oricărei mame e să-și vadă fata mireasă. Mamă, e momentul. Voi fi frumoasă, într-o rochie așa cum de mică îmi doream. Voi fi mireasă, într-un sicriu alb și înconjurată de flori. Acele lacrimi aș fi vrut să fie de fericire, dar iartă-mă! Cine ar fi crezut că acea fată puternică, ar putea ajunge în halul ăsta? Nimeni.. pentru că pe nimeni n-a interesat suficient de mult. Aveţi grijă de voi, iar ploile ce vor veni, să-ţi amintească mine, mamă. Le trimit să vă șteargă lacrimile și durerea. Fiţi puternici cum eu n-am mai reușit să fiu

[aripideplumb]

[belutabeluta-blog]

Sa nu indraznesti sa-ti amintesti de mine

Sa nu indraznesti sa-ti amintesti de mine

Nu-ti aminti de mine… Nu vreau sa fiu acel cineva care-ti incurca mintea in noapte,cand esti singur.Nu pot sa fiu persoana pe care ai visat-o si pe care ai dorit s-o ai langa tine;Nu ma lasa sa fiu persoana pentru care plangi;Nu-ti lasa inima sa ma vrea,acum cand nu mai sunt langa tine…. …Nu te adormi cu imaginea mea in minte,nu visa la cum ar fi fost,acum cand nu mai este;Nu vreau sa fiu motivul…

View On WordPress

[lori096]

Să mă ierţi, mamă!

Sunt bine, mamă! Astăzi n-am reușit să mă trezesc pentru a merge la școală. Simt o durere apăsătoare în piept. Toate persoanele pe care le-am iubit, s-au dus.. le-am pierdut, mamă! Dorm din ce în ce mai mult, mănânc din ce în ce mai puţin. Zâmbesc.. zâmbesc, iar tu crezi că sunt bine, mamă.. Nu mai pot ieși cu prietenii, nu mai pot ţine ascuns tot ce simt, mă crezi? Probabil când vei citi asta eu nu voi mai fi. Mamă, știu că ţi-am făcut rău. Te rog să ai grijă de sora mea mai mică. Chiar dacă ne certam des, ei îi va fi cel mai greu. Să ai grijă de ea, mamă. Să îi fii alături, s-o asculţi, să nu te dezamăgească și ea cum am făcut-o eu. Să nu ajungă ca mine! Știu că dorinţa oricărei mame e să-și vadă fata mireasă. Mamă, e momentul. Voi fi frumoasă, într-o rochie așa cum de mică îmi doream. Voi fi mireasă, într-un sicriu alb și înconjurată de flori. Acele lacrimi aș fi vrut să fie de fericire, dar iartă-mă! Cine ar fi crezut că acea fată puternică, ar putea ajunge în halul ăsta? Nimeni.. pentru că pe nimeni n-a interesat suficient de mult. Aveţi grijă de voi, iar ploile ce vor veni, să-ţi amintească mine, mamă. Le trimit să vă șteargă lacrimile și durerea. Fiţi puternici cum eu n-am mai reușit să fiu. #Lori

[24oreo24]

O iubeam nu pentru cum dansa cu îngerii mei, dar pentru cum vocea ei îmi liniștea demonii

Pentru că dragostea mi-a bătut la ușă într-o zi friguroasă de iarnă, am îndrăznit să iubesc. Am trăit un moment de fericire, am trădat apoi niște așteptări, am rănit o femeie, am lăsat-o înghețând la un colț de suflet. Și de pat. Am revenit îngenuncheat lângă poala ei, gâsind doar un miros de parfum străin și niște ochi reci. Atunci mi-am dat seama că de fapt, o iubeam.

O iubeam nu pentru că era frumoasă, dar pentru că a găsit frumosul în mine. Auzi, în mine, un urât pe viață. Când își trecea mâna prin părul meu, când mă numea omul ei, când mă lăsa să o iubesc fără haine și prejudecăți, când îmi citea sufletul, când nu se temea să rămână alături de dracii mei. Când mă iubea.

O iubeam nu pentru că era diferită, dar pentru că m-a găsit diferit. Mi-a luat încet inima, bucată cu bucată, și-a încălzit-o. Putea în orice clipă să o facă scrum, dar a preferat s-o asculte în fiecare seară când ne culcam sub lună. Când îmi spunea c-o să reușesc. Când mă alinta cu prezentul. Când mă cunoștea.

O iubeam nu pentru cum își scria viața, dar pentru cum mă ajuta să o scriu pe a mea. Cum lua din timpul și dragostea ei doar ca să-mi spună că voi fi iubit o viață. Cum transforma diminețile în motive iar serile în dovezi. Cum îmi încuraja secundele. Când eram trist. Când eram furios. Când mă asculta.

O iubeam nu pentru cum credea în mine, dar pentru cum mă făcea să cred în ceea ce sunt. Când îmi venea să las totul unui timp pierdut. Când o alungam și mă strângea mai tare. Când mă regăseam într-un om puternic și sincer, datorită ei. Când mă înnebunea cu atingerile ei. Când mă dorea.

O iubeam nu pentru cum dansa cu îngerii mei, dar pentru cum vocea ei îmi liniștea demonii. O iubeam. Și încă o mai iubesc. sursa