"Lie Ciocârlie" a aparut din dorinta nostalgica, a unor muzicieni ce activeaza în zona clasicului, de a prelucra și valorifica un pic altfel filonul folcoric românesc din diferite zone. Personajul central al proiectului este soprana Ana Cebotari, iniţiatoarea și cauza principală a acestei intâlniri artistice.
Pasărea măiastră "Lia Ciocârlia", vieţuitoare cu conotaţii mistico-izoterice în cultura populară româneasca, dă și titlul unor pagini muzicale emblematice pentru folcorul românesc. Virtuozitatea și sensibilitatea ei, sunetul astral al celei ce "sue în tărie undelemnul cântecului sfânt", au fost modele stilistice și artistice în general pentru rapsodul popular. Soprana Ana Cebotari a descoperit accidental frumuseţea și dificultatea tehnică a melodiei populare "Lie Ciocârlie". Studiul belcanto-ului și vocea specifică de sopran lirica lejeră cu coloraturi, ii facilitează Anei Cebotari o interpretare de referinţă.
In susţinerea și completarea sonorităţii deosebite, sunt implicaţi incă cinci instrumentişti cu nume sonore în peisajul muzical românesc:
Ana Ungureanu - vioară, membru al Orchestrei Naţionale Radio, absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia vioară.
Calin Grigoriu - chitarist virtuoz și sensibil, creativ și deosebit de implicat artistic, absolvent a Univerităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia chitară clasică.
Cezar Knihinschi - bass, membru al Orchestrei Naţionale Radio, absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia contrabas.
Ionuţ Tanase (Tase) - tobe, un percuţionist energic și versatil, arhicunoscut în peisajul trupelor de jazz și pop/rock bucureştene.
Nicolae Ioniţă - acordeon, membru al tarafului Cleante, colaborator în multe proiecte etno, venind în interiorul grupului cu bagajul de tradiţie și autenticitate.
Conducerea muzicală a acetui proiect, aparţine dirijorului Daniel Jinga, cunoscut publicului larg datorită diversităţii proiectelor sale muzicale ( cor a-cappella, pop/simfonic, operă, musical, muzică de teatru și film).
La baza acestui demers artistic stă nostalgia copilăriei petrecute de muzicienii sus numiţi (solistă, instrumentişti, dirijor), în colectivul artistic al tarafurilor și orchestrelor populare de pionieri și şoimi ai patriei.
Cu siguranţă peisajul cultural-muzical românesc avea nevoie în acest moment de un proiect folcloric stilizat, făcut cu toată competenţa muzicală clasică, bine fundamentată filologic.
Teatrul MASCA - Spectacol de statui vivante
O lume pe care o știam apusă, învie sub ochii noştri etalându-și sentimentele puternice de iubire și de ură, trăiri intense ce se ivesc ușor-ușor, pe măsură ce se desfășoară reprezentația, de sub albul imaculat al unor, în fond, inocente statui de marmură.
Jupân Dumitrache, cherestegiu şi căpitan în Garda civilă, merge la spectacol la Gradina Union împreună cu Veta, consoarta dumisale şi Ziţa, cumnata sa. Foarte atent la onoarea sa de familist, observă că Rică Venturiano priveşte prea atent la damele sale. Povestea aceasta i-o spune cu lux de amănunte colegului său de rond, ipistatul Nae Ipingescu. Rică se îndrăgostise de fapt de Ziţa, de la care primeşte un bileţel prin care este invitat la ea acasă. Încurcînd numerele de la poartă Rică nimereşte acasă la jupân Dumitrache stârnind un scandal de pomină. Totul este bine când se termină cu bine căci Veta rămâne în continuare cu amantul ei Chiriac, Ziţa îl uită pe Ţircădău, fostul ei soţ, prea beţiv şi mitocan şi rămâne cu Rică, Spiridon, băiatul în casă rămâne cu ţigările sale, Nae Ipingescu citeşte în continuare "Vocea patriotului naţional" fără să priceapă ceva, iar jupân Dumitrache rămâne un straşnic apărător al onoarei sale de familist.
Spectacolul de la Union merge înainte, odată cu soarele, odată cu lumea!
Regia: MIHAI MĂLAIMARE
SCENOGRAFIA: SANDA MITACHE
MUZICA: CRISTIAN VLAD
DISTRIBUŢIE:
JUPÂN DUMITRACHE SORIN DINCULESCU
IPINGESCU COSMIN CREŢU
VETA ANAMARIA PÎSLARU
ZITA: DORA IFTODE
CHIRIAC: VALENTIN MIHALACHE
SPIRIDON: EMILIA MANEA
RICĂ VENTURIANO: CRISTIAN NEACŞU
TIRCADĂU: NICOLAE PUNGĂ
FOTOGRAFUL: ROBERT POIANĂ
DANSATOARE: ALINA CRĂIŢĂ
DANSATOARE UNION: LAURA DUMITRASCU DUICĂ \ ANA SIVU DAPONTE
DANSATOR UNION: OANA DRAGNEA
CARAGIALE: MIHAI MĂLAIMARE
PIERROT LUNATECUL propune publicului romanesc o tehnica inedita, pe cat de dificil de stapanit pe atat de fermecatoare: pantomima alba. In acest gen de pantomima, în linia lui Fialka, gestul traduce cuvantul. Spre deosebire de stilul impus de Marceau care uzează de gesturi simbol usor de recunoscut și decodificat, în pantomima albă cuvantul gest se impune de la sine și permite exprimarea unei game mai largi de situaţii și trăiri.
Spectacolul este compus din mai multe momente de pantomimă, toate avandu-l în centru, în diferite situaţii, pe PIERROT, cuceritorul personaj născut în halele pariziene, vesnic indrăgostit, de Colombina, de sine, de viaţa. Spectatorul il poate cunoaste pe Pierrot în postura de fotograf, de amant, de indrăgostit, de cantăreţ, de pescar dar și în alte momente construite cu un umor fin, de bună calitate.
Daca veţi avea curiozitatea să va opriţi în faţa scenei pe care personajul nostru evolueaza veţi avea sentimentul ca sunteţi purtat de vant catre inceputul secolului al XIX-a, intr-un Paris nebun care stia să rada, să rada cu pofta, pentru ca era sanatos, și tanar și frumos. Cand noaptea se lasa peste malurile Senei totul se opreste caci dintre sutele de gargui se ridica, rosie și tulburata, luna. Atunci, spun mulţi, se va fi vazut zburand catre ea, o aratare cu faţa alba ca de faina, cu hainele lungi și albe și ele, ca o fantoma, ca un cantec de dragoste soptit cu foc de un trubadur intarziat. Pierrot, lunatecul Pierrot, spun unii, mai zboara și acum în nopţile cu luna plina și trista."
Regia: MIHAI MĂLAIMARE
SCENOGRAFIA: SANDA MITACHE
COREGRAFIA: IOANA MACARIE
MUZICA: RĂZVAN ALEXANDRU DIACONU
Distributia:
PIERROT – ANAMARIA PÎSLARU
COLOMBINA CANTAREATA – DORA IFTODE
PIERROT AMANT – CRISTI NEACŞU
COLOMBINA AMANTA – ALINA CRĂIŢA
SOTUL INSELAT – NICOLAE PUNGĂ
PIERROT PESCAR – LAURA DUMITRAŞCU
PIERROT PESCAR – IONUŢ GHENU
PIERROT FOTOGRAF – AUREL SORIN SANDU
PIERROT INDRAGOSTIT – ANDI GONCZI
COLOMBINA INDRAGOSTITA – ANA SIVU-DAPONTE
PIERROT INDRAGOSTIT DE MATURA – VALENTIN MIHALACHE
PIERROT CANTARET – MIHAI MĂLAIMARE
PIERROT MANUITOR DE PAPUSI – LAURA DUMITRAŞCU
Spectacol de divertisment teatral şi muzical, după un scenariu original, de Radu Gheorghe.
LUDWIG, NICOLO & JO, este un spectacol de divertisment teatral si muzical unic, în care muzica vorbeşte. Este un show pe înţelesul tuturor categoriilor de spectatori, mai ales al tinerilor şi reflectă caracterul inovator al actorilor din distribuţie. Radu Gheorghe, Mihai Bisericanu şi Georgeta Ciocirlan, clovni, actori si instrumentisti ce dispun de o temeinică pregătire, atât muzicală cât şi actoricească, comunică şi colaborează în permanenţă cu publicul în mod amuzant şi decent.
Atenţie, se improvizează !
Toţi trei, Radu Gheorghe la vioară, Mihai Bisericanu la pian şi Georgeta Ciocirlan dansând „ ... trec vijelios prin toate formele muzicii, de la clasicii universali până la folclor, într-un stil parodic care atinge virtuozitatea. Personajele clovneşti întruchipate, iubesc muzica, se dedică ei, până la un absurd comic. Se minunează de bogăţia şi surprizele ei, cu o naivitate aproape copilărească...”(citat din cronica lui Andrei Băleanu de la radio „Deutshe Welle”). În lumea lor totul e posibil şi finalul nu poate fi decât comic si fericit. Cu atât mai mult cu cât spectatorii vor hotărâ când se va întâmpla. LUDWIG, NICOLO & JO, este mai mult decât un spectacol de divertisment. Este, o oră de educaţie muzicală, sau o oră de educaţie teatrală, sau şi mai bine spus, o oră de :
TERAPIE PRIN MUZICĂ ŞI RÂS.
Distributia:Radu Gheorghe
Mihai Bisericanu
Georgeta Ciocârlan
Regia: Radu Gheorghe
Maria este privată de libertate de mulţi ani. Singură şi nefericită se luptă cu alienarea precum şi cu propriile angoase, nemulţumiri şi frustrări. Maltratată de soţ şi cumnat, indrăgostită de un tânăr student, Maria îşi trăieşte drama la limita nebuniei. Energiile se condensează cu accente de comedie neagră.
Autorul ( dramaturgul ) iniţial DARIO FO şi FRANCA RAME
Regizorul artistic MARCEL STANCIUCU
Scenografia MARCEL STANCIUCU
Actori
Personajul MARIA Interpretat de MAIA MORGENSTERN
Durată spectacol – de la ridicarea până la lăsarea cortinei - 1 ORA si 5 minute.
Număr de acte : 1
Autorul ( dramaturgul ) iniţial I.L Caragiale, Tudor Musatescu
Scenariul ( adaptarea ): Gelu Colceag
Regizorul artistic : Gelu Colceag
Actori:
ANDREI SEUSAN
CLAUDIA PREC
DANIEL HARALAMBIE
EDUARD CARLAN
Mizicanti:
SERGIU FLESNER
PETRE ANCUTA
EMILIAN MARNEA
Spectacolul reflectă neputința oamenilor de vârstă mijlocie şi nu numai, de a mai face încă un pas spre dragoste și fericire, după un eșec care a lăsat urme adânci în sufletele lor. Spectacolul, după piesa lui Alexei Arbuzov, este o comedie de bună calitate, în care firescul actorilor și savoarea timpurilor de altădată se împletesc cu o muzică divină, pe care interpreţii o cântă live şi cu dansuri hazoase, ce ne fac să ne gândim la o vrajă, apusă pentru vremurile în care trăim, vrajă ce captivează spectatorul într-un mod cu totul neobișnuit şi îl transpune într-un tărâm de vis.
Este un spectacol ce nu trebuie sub nici o formă ratat. Veți pleca de la acest spectacol mult mai bogați sufletește; mergeți să-l vedeți și veți avea numai de câștigat.
Autorul ( dramaturgul ) iniţial Alexei Arbuzov
Regizorul artistic Vasile Toma
Coregrafia Violeta Captari
Scenografia Valeriu Panait
Consultant muzical Constanța Câmpeanu
Actori
Personajul Lidia Vasilievna interpretat de Ada Navrot
Personajul Rodion Nicolaevici interpretat de Vasile Toma
Personajul Timpul interpretat de Dan Clucinschi
Durată spectacol – de la ridicarea până la lăsarea cortinei – 1 oră 30 minute.
Număr de acte : spectacolul nu are pauză
Pentru a treia oară, cronicarul de dans se întâlneşte cu arta Maiei Morgenstern în sfera sa de cuprinderee a vieţii scenice bucureştene, deoarece darurile ei artistice trec dincolo de zona strict teatrală şi ating cu tot mai multă pregnanţă pe cea a dansului.
„Muzica unui Jean Moscopol sau a Marlenei Dietrich, redacţia unui ziar, un birou, câteva scaune, o canapea şi un fotoliu, ambiţii de poet, lume bună, dulceaţa tabieturilor de provincie, amoruri clandestine – toate acestea şi multe altele se întâlnesc în „Mic ş’al dracu’“, aducând cu sine parfumul vremurilor de demult, vraja unei lumi apuse, pe cât de reală pe atât de iluzorie. O lume bună - nebună, plină de viață și dorințe - lumea artiștilor, lumea intelectualității interbelice. ... “
De-a lungul anilor, am întâlnit tot mai mulţi actori tineri care pătrund cu aplomb în lumea dansului, pentru care au daruri înăscute şi, de fiecare dată am subliniat cu uimire şi încântare, măiestria lor artistică în acest domeniu, tangent iniţial formării lor profesionale. Dar pentru prima oară am fost fermecată de expresivitatea gestică a unei actriţe, de capacitatea ei de a spune totul, atât prin cuvinte cât şi, în egală măsură, prin vibraţia braţelor care "vorbeau" cu aceeaşi pregnanţă despre întregul ei tumult sufletesc, urmărind-o pe Maia Morgenstern în 1995, în Dama cu camelii, pusă în scenă de Răzvan Mazilu la Teatrul Naţional din Bucureşti. Sub bagheta aceluiaşi regizor-coregraf, am revăzut-o în 2012, de astă dată la Teatrul Odeon, interpretând rolul titular din piesa lui Martin Sherman Când Isadora dansa. Din nou, mişcarea ei firesc expresivă părea un vocabular paralel celui grăit şi cât se poate de potrivit personajului întruchipat.(…)
Aşteptările mi-au fost integral împlinite, urmărind-o de curând pe Maia Morgenstern, la Teatrul Evreiesc de Stat, într-un spectacol încărcat de umor, Mic şi al dracu’, în care a vorbit şi a dansat în egală măsură, cu egal aplomb în ambele forme de expresie scenică, alături de un excelent dansator, Valentin Roşca, artist al Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" din Bucureşti. De mult nu mai văzusem un spectacol de revistă şi tot de mult uitasem că această formă teatrală, cu rigorile ei specifice, atunci când este de calitate şi cu mult miez, ne poate descreţi frunţile şi ne poate face să ieşim din încrâncenările noastre diurne, cărora le suntem captivi cu asupra de măsură în ultima vreme. Iar în ceea ce priveşte calitatea, spectacolul răspundea cu brio acestei cerinţe, în toate componentele lui. Mai întâi textul de la care pleca şi care aparţinea lui Ion Pribeagu, pe care l-am găsit şi în Istoria Literaturii Române a lui G. Călinescu, cu un volum intitulat Umoristice(…)
Revenind la spectacolul Mic şi al dracu’, amândoi artiştii care l-au conceput şi i-au dat fomă scenică, Maia Morgenstern şi Valentin Roşca aveau toate datele necesare - talent cu prisosinţă şi experienţă scenică pe măsură -pentru a-l face să prindă un contur adecvat miezului său satiric. Cum informaţiile de pe afiş sunt succinte, pot presupune că Maia Morgenstern a selectat textele din Ion Pribeagu, după care şi-au alcătuit amândoi colajul muzical şi şi-au gândit costumele şi decorul minimalist, dar întru totul adecvate momentelor selectate. O însemnare discretă, în josul afişului, menţionează totuşi pe autorul coregrafiei, Valentin Roşca. Trecând la interpretare, trebuie menţionată nu atât arta teatrală bine cunoscută a actriţei, ci în primul rând cât de uimitor de bine dansează, ca orice profesionistă a acestui gen de spectacol, cât de dezinvolt şi de viu este dansul ei ca plastică corporală. Tot astfel, impresionant la Valentin Roşca nu este numai calitatea interpretării diferitelor dansuri de revistă, ci modul cum îi dă răspunsurile potrivite actriţei, fără text, printr-un fel de pantomimă dansată, care este însă de un firesc al fiecărui gest şi care exclude orice fel de artificialitate. Reuşita spectacolului intuieşti că se datorează, în bună măsură, spiritului de echipă care a funcţionat între cei doi artişti, care au reuşit să îngemăneze desăvârşit teatrul şi dansul.
Reprezentat mai întâi în ţară şi doar de curând şi la Bucureşti, spectacolul Mic şi al dracu’ are un farmec şi un parfum de revistă de epocă, amuzant şi fără stridenţe, care poate încânta, însă, în egală măsură, şi pe orice spectator, de orice vârstă, al zilelor noastre.
Liana TUGEARU, România literară
Scenariul: Maia Morgenstern
Scenografia și regia artistică: Maia Morgenstern
Distribuția:
Ion Pribeagu Maia Morgenstern
Alter Ego Valentin Roșca
Interpreteaza:
Maia MORGENSTERN Valentin ROSCA
Durată spectacol – de la ridicarea până la lăsarea cortinei – 1,45 h.
Număr de acte : 1
Teatrul MASCA - Spectacol de statui vivante
O lume pe care o știam apusă, învie sub ochii noştri etalându-și sentimentele puternice de iubire și de ură, trăiri intense ce se ivesc ușor-ușor, pe măsură ce se desfășoară reprezentația, de sub albul imaculat al unor, în fond, inocente statui de marmură.
Jupân Dumitrache, cherestegiu şi căpitan în Garda civilă, merge la spectacol la Gradina Union împreună cu Veta, consoarta dumisale şi Ziţa, cumnata sa. Foarte atent la onoarea sa de familist, observă că Rică Venturiano priveşte prea atent la damele sale. Povestea aceasta i-o spune cu lux de amănunte colegului său de rond, ipistatul Nae Ipingescu. Rică se îndrăgostise de fapt de Ziţa, de la care primeşte un bileţel prin care este invitat la ea acasă. Încurcînd numerele de la poartă Rică nimereşte acasă la jupân Dumitrache stârnind un scandal de pomină. Totul este bine când se termină cu bine căci Veta rămâne în continuare cu amantul ei Chiriac, Ziţa îl uită pe Ţircădău, fostul ei soţ, prea beţiv şi mitocan şi rămâne cu Rică, Spiridon, băiatul în casă rămâne cu ţigările sale, Nae Ipingescu citeşte în continuare "Vocea patriotului naţional" fără să priceapă ceva, iar jupân Dumitrache rămâne un straşnic apărător al onoarei sale de familist.
Spectacolul de la Union merge înainte, odată cu soarele, odată cu lumea!
Regia: Mihai MĂLAIMARE
Scenografia: Sanda MITACHE
Muzica: Cristian VLAD
Interpretează:
Jupân Dumitrache - Sorin DINCULESCU Ipingescu - Cosmin CREŢU Veta - Anamaria PÎSLARU Ziţa - Dora IFTODE Chiriac - Valentin MIHALACHE Spiridon - Emilia MANEA Rica Venturiano - Cristian NEACŞU Tircădău - Nicolae PUNGĂ Fotograful - Robert POIANĂ Dansatoare Union - Alina CRĂIŢĂ Dansatoare Union- Ana SIVU DAPONTE Dansator Union - Oana DRAGNEA Caragiale - Mihai MĂLAIMARE
„Azilul amanţilor“ e o comedie turbulentă, trăsnită, turbată despre o femeie cu doi amanţi căsătoriţi şi despre aiuritoarele complicaţii ale unui triunghi amoros ilicit cu tendinţe pentagonale!
Autorul ( dramaturgul ): JOHN CHAPMAN ŞI DAVE FREEMAN
Regizorul artistic : DAN TUDOR
Scenografia: ALINA HERESCU
Gordon: Mihai Ciucă
Alec: Cornel Ciupercescu
Harriet: Viorica Bantaş
Anne: Geni Brenda/ Arabela Neazi
Richard: Botezatu Nicolae
Magda: Roxana Guttman
Milderd: Cristina Cârcei
Durată spectacol – de la ridicarea până la lăsarea cortinei – 1 oră şi 45 de minute.
Număr de acte: 2
MAZL TOV AND JUSTICE FOR ALL
Mazl-tov... and Justice for All, cu focurile sale de artificii ale umorului evreiesc şi cântecele tradiţionale pline de voioşie vă invită într-o lume idilică. Umorul şi muzica – iată un bagaj minimal pe care oricine îl poate lua cu sine oriunde s-ar duce. Este totodată şi o bună terapie împotriva vicisitudinilor vieţii, pe care evreii au exersat-o îndelung – cine nu crede, să-ncerce şi el! Şi să-şi amintească de vorbele neîntrecutului umorist evreu Şalom Alehem, care spunea:„Râsul?! Dar râsul este sănătate curată, prescris de orice medic bun!“ Teatrul Evreiesc de Stat vă invită, aşadar, la un spectacol spumos în care să râdem şi să ne bucurăm împreună, ascultând istorioare mai vechi (ca vinul bun!) şi mai noi şi cântece populare evreieşti.
Scenariul: ANDREI MUNTEANU
Regizorul artistic : ANDREI MUNTEANU
Scenografia: ANDREI MUNTEANU
Interpretează:
SURE Leonie Waldman Eliad
HAVE Maia Morgenstern
RIVKE Geny Brenda
HANELE Arabela Grosu
DVOIRE Roxana Guttman
REBEȚN Dorina Păunescu
IȚIK Nicolae Călugărița
ARN/MENDL Mihai Ciucă
SHMUEL Veaceslav Grosu
REBE/HAIM Nicolae Botezatu
FIICA Cabiria Morgenstern
HERȘALĂ/FIUL Cătălin Stelian
Durată spectacol – de la ridicarea până la lăsarea cortinei – 1 oră şi 40 de minute.
Număr de acte: 1
Gardienii se intorc reprezinta continuarea spectacolului de succes Gardienii Veseli. Este pastrata aceeasi reteta ale carei ingrediente sunt muzica, dansul, umorul fin și de bun gust. Comicul de calitate este generat de insasi postura corpului fictiv al gardienilor publici care, ,,ca urmare a unei dorinte intrinsece" se angajeaza în procesul de promovare a culturii. Prima parte a spectacolului o constituie un potpuriu de hituri internaţionale, melodii folclorice sau mai recente reprezentative pentru diferite popoare, printre care amintim Kalinka, Nopţi la Moscova, Lili Marlene, Ciobanas cu 300 de oi, Banana Joe, Paloma Blanca. Sunt melodii pe care orice public de oriunde le recunoaste și le asculta cu placere, și pe care actorii le interpreteaza live, pe muzica rescrisa special de catre talentatul compozitor Razvan Diaconu. Coregrafia dansurilor pentru fiecare din aceste cantece a fost elaborata de Ioana Macarie, care a reusit să pastreze specificul fiecarei naţionalitaţi și să creeze partituri incantatoare pentru acest spectacol. La implinirea atmosferei specifice fiecarui cantec contribuie și costumele expresive create de Sanda Mitache, o sarcina deloc usoara avand în vedere ca spectacolul se joaca pe o scena mobila și ca actorii se schimba inaintea fiecarei melodii, deci funcţionalitatea este un element cheie.
A doua parte a spectacolului consta în baletul "Coţofana hoaţa" pentru Corpul Gardienilor Publici, un moment de dans elaborat la care actorii Teatrului Masca au lucrat cu maestrul Ioan Tugearu, reusind să-și depaseasca propriile limite.
Regia și scenariul: Mihai MĂLAIMARE
Scenografie și costume: Sergiu CHIHAIA
Muzica: Razvan DIACONU
Coregrafia: Ioana MACARIE și Ioan TUGEARU
Canto: Ozana BARABANCEA
Instrumente: Jean OLTEANU
Interpretează:
Mihai MALAIMARE Ana Maria PISLARU Sorin DINCULESCU Dora IFTODE Ana Sivu DAPONTE Alina CRAITA Aurel SANDU Cosmin CRETU Valentin MIHALACHE Andras GONCZY Laura DUMITRASCU Emilia MANEA Razvan TEODORESCU Ionut GHENU
PIERROT LUNATECUL propune publicului romanesc o tehnica inedita, pe cat de dificil de stapanit pe atat de fermecatoare: pantomima alba. In acest gen de pantomima, în linia lui Fialka, gestul traduce cuvantul. Spre deosebire de stilul impus de Marceau care uzează de gesturi simbol usor de recunoscut și decodificat, în pantomima albă cuvantul gest se impune de la sine și permite exprimarea unei game mai largi de situaţii și trăiri.
Spectacolul este compus din mai multe momente de pantomimă, toate avandu-l în centru, în diferite situaţii, pe PIERROT, cuceritorul personaj născut în halele pariziene, vesnic indrăgostit, de Colombina, de sine, de viaţa. Spectatorul il poate cunoaste pe Pierrot în postura de fotograf, de amant, de indrăgostit, de cantăreţ, de pescar dar și în alte momente construite cu un umor fin, de bună calitate.
Daca veţi avea curiozitatea să va opriţi în faţa scenei pe care personajul nostru evolueaza veţi avea sentimentul ca sunteţi purtat de vant catre inceputul secolului al XIX-a, intr-un Paris nebun care stia să rada, să rada cu pofta, pentru ca era sanatos, și tanar și frumos. Cand noaptea se lasa peste malurile Senei totul se opreste caci dintre sutele de gargui se ridica, rosie și tulburata, luna. Atunci, spun mulţi, se va fi vazut zburand catre ea, o aratare cu faţa alba ca de faina, cu hainele lungi și albe și ele, ca o fantoma, ca un cantec de dragoste soptit cu foc de un trubadur intarziat. Pierrot, lunatecul Pierrot, spun unii, mai zboara și acum în nopţile cu luna plina și trista."
Regia și scenariul: Mihai MĂLAIMARE
Scenografie: Sergiu CHIHAIA
Muzica: Razvan DIACONU
Coregrafia: Ioana MACARIE
Regia și scenariul: Mihai MĂLAIMARE
Scenografie: Sanda Mitache
Muzica: Razvan DIACONU
Coregrafia: Ioana MACARIE
Interpretează:
Mihai MALAIMARE Ana Maria PISLARU Sorin DINCULESCU Dora IFTODE Nicolae PUNGA Alina CRAITA Laura DUMITRASCU Aurel SANDU Valentin MIHALACHE Emilia MANEA Cosmin CRETU Razvan TEODORESCU Ioana RUFU
- CFR (Siviu DEBU, Radu CRACIUN, Eduard CARLAN, Andrei SEUSAN)
- Justitia (Letitia VLADESCU, Eduard CARLAN, Ionut VISAN)
- Cum se-nteleg taranii (Eduard CARLAN, Ionut VISAN)
- Bubico (Stefana MANTA, Nicolae ALICE, Valentin PARASCHIVU)
- Caldura Mare (Daniel HARALAMBIE, Andrei SEUSAN, Eduard CARLAN)
- Repaos Duminical (Daniel HARALAMBIE, Radu CRACIUN, Ionut VISAN, Valentin PARASCHIV)
- Scafandrierii (Sergiu FLESNER/Andrei SEUSAN, Valentin PARASCHIVU, Siviu DEBU, Daniel HARALAMBIE)
- Auditia (Denisa NICOLAE, Marcoiu IOANA, Ioana ANCEA, Letitia VLADESCU)
- Declaratiune (Ioana ANCEA)
- Scrisoare (Letitia VLADESCU)
- Filtru de dragoste (Ioana MARCOIU, Denisa NICOLAE)
- Piciorusul Aglaitei (Sergiu FLESNER / Andrei SEUSAN)
- Vin bibicule (Letitia VLADESCU, Stefana MANTA, Alice NICOLAE, Denisa NICOLAE, Ioana MARCOIU, Ioana ANCEA)
- Somatiuni (Letitia VLADESCU, Stefana Manta, Alice Nicolae, Denisa Nicolae, Ioana Marcoiu, Ioana Ancea)
- Fanely (Letitia VLADESCU, Stefana MANTA, Alice NICOLAE, Denisa NICOLAE, Ioana MARCOIU, Ioana ANCEA)
- Vorba vine (Letitia VLADESCU, Stefana MANTA, Alice NICOLAE, Denisa NICOLAE, Ioana MARCOIU, Ioana ANCEA)
- Can, can (Letitia VLADESCU, Stefana MANTA, Alice NICOLAE, Denisa NICOLAE, Ioana MARCOIU, Ioana ANCEA)
Regia: Gelu Colceg
Scenografia: Ioana PASCA
Coregrafie: Roxana COLCEAG
Durata: 1h 10
Interpretează:
Denisa NICOLAE Ioana MARCOIU Ioana ANCEA Letitia VLADESCU Stefana MANTA Alice NICOLAE Sergiu FLEȘNER Andrei SEUȘAN Daniel HARALAMBIE Valentin PARASCHIVU Silviu DEBU Radu CRACIUN Eduard CARLAN Ionuț VIȘAN
- Tanta și Costel (Daniel Hara, Adina Stoica, Andrei Șaguna)
- Situatiune (Andrei ȘAGUNA, Corneliu ULICI)
- Amicii (Sergiu FLESNER, Andrei ȘAGUNA, HARA)
- Justitia Romana (Sânziana TARȚA)
- Fanelly (Sabrina IASCHIEVICI)
- Piciorusul Aglaitei (Sergiu FLESNER)
- Vin Bibicule (Bianca POPESCU, Sabrina IASCIEVICI, Sanziana TARTA)
Regia: Marius Galea
Durata: 1h10
Interpretează:
Daniel HARALAMBIE Adina STOICA Andrei SAGUNA Sabrina IASCHEVICI Corneliu ULICI Sergiu FLESNER Sanziana TARTA Bianca POPESCU
Regia: Gelu Colceg
Scenografia: Ioana PASCA
Durata: 1h 30
Interpretează:
Doru ANA Maria TESLARU Raluca PETRA Vlad CORBEANU Vlad LOGIGAN Andrei MATEIU Pavel ȘTEFAN
Umor, amor, fior de dor…în Bucureşti
Regia şi scenografia: Diana LUPESCU
Autor: Diana LUPESCU
Direcţia muzicală: prof. univ. dr. Dan ARDELEAN
Interpretează:
Ionuţ ANGHEL Ioana CALOTĂ Roxana COLCEAG Vlad GĂLĂŢIANU Alexandru Mike GHEORGHIU Raluca GHEORGHIU Lucian GHIMIŞI Crenguţa HARITON Raluca JUGĂNARU Cristian NICOLAE Gabriel RĂUŢĂ Alexandra TIMOFTE
“Umor, amor, fior de dor…în Bucureşti” poartă amprenta inconfundabilă a „stimabilului” Caragiale şi este un tablou în mişcare nuanţat de parfumul înfloritoarei perioade interbelice. Spectacolul este un colaj de momente care alternează dialogul viu, încărcat de umor, cu scene de muzică şi dans, îmbibate în amor. Toate acestea pentru că ne este dor…de nenea Iancu, de Zaraza, de un tango pasional, dar sincer, de doamnele elegante cu mânuşi catifelate şi de un Bucureşti care trăia parcă valsând.
Spectacolul îmbie nu doar la nostalgie, ci şi la visarea către frumos. Nu este o amintire prăfuită, ci una autentică, înviată de întreaga echipă artistică. Actorii se cufundă cu deplină lejeritate creatoare în timp, în acel timp în care ziua avea douăzeci şi patru de ore; prin urmare cel puţin cinci dintre ele erau petrecute la Grădina Union.
Bucureştiul de astăzi e prăfuit de clădirile dărâmate, de şantierele începute. Dacă înainte valsa, acum dansează haotic, mereu urmărit de consecinţele grabei care strică treaba. Haideţi ca teatrul să fie singurul loc spre care să ne grăbim pentru a ne odihni, în acordurile muzicii Bucureştiului de altădată!
FUNCTIONARII - dupa A.P.Cehov
O comedie dulce amaruie care te poarta cu grija și tandrete în universul cehovian.
Un spectacol care te învaluie și te face prizonier prin umorul de calitate, energia extraordinara și performanta. FUNCTIONARII - este un discurs regizoral sustinut, ai carui martori trebuie să fiti. Durata spectacol: 1h 45 min
Alexandru Mazgareanu - regizor
“Spectacolul de la Teatrul Metropolis a însemnat în primul rând sansa de a ma „juca” cu o parte din proza lui Cehov și în al doilea rând oportunitatea de a închega o echipa de actori formata atat din debutanti (la fel ca și mine) cat și din actori consacrati, unii dintre ei chiar profesorii celor mai sus mentionati. 6 însemnari, una mai disperata decât alta, un birou trist și necajit și câtiva functionari care se dau într-un spectacol de zile din ce în ce mai nevrozate.
Cat mai multe teatre din Bucureşti și din tara ar trebui să preia initiativa Teatrului Metropolis, și anume de a da o sansa tinerilor regizori, actori, scenografi!”
CATEVA INSEMNARI DISPERATE ALE UNOR FUNCTIONARI NECAJITI DINTR-UN BIROU AFLAT LA SUBSOLUL UNEI CLADIRI DARAPANATE sau pe scurt FUNCTIONARII dupa A.P. Cehov
Traducerea: Masha DINESCU
Dramatizarea: Alexandru MAZGAREANU
DIN INSEMNARILE UNUI AJUTOR DE CONTABIL
Constantin Bojog
SFATUL
Domnul – ALIN STATE
Ajutorul de contabil – CONSTANTIN BOJOG
DIPLOMATUL
Ajutorul de contabil – CONSTANTIN BOJOG
Piskariov – MARIUS GALEA
Kuvaldin – COSMIN NEDELCU
CANTECUL DE SIRENA
Jilin – GABRIEL COSTIN
Nikolski – GELU NITU
Grig – ALIN STATE
Ajutorul de contabil – CONSTANTIN BOJOG
TRAGEDIAN FARA VOIE
Vanea – MARIUS GALEA
Aliosa – ALIN STATE
CUM AU STAT DE VORBA UN BOU BEAT și UN DRAC TREAZ
Egor – CONSTANTIN BOJOG
Lahmatov – GELU NITU
Domnisoara – SORINA STEFANESCU
Dracul – IONUT VISAN
O FIINTA LIPSITA DE APARARE
Sciukina – MIRELA GOREA
Seful – GELU NITU
Vanea – COSMIN NEDELCU
Alexei – MARIUS GALEA
Ajutorul de contabil – CONSTANTIN BOJOG
și...
VIATA E MINUNATA
cu participarea actritei Roxana Ivanciu
Regia: ALEXANDRU MAZGAREANU
Scenografia: IOANA PASHCA
Ilustratia muzicala: ALEXANDRU MAZGAREANU
Sound design: ANDREI CONSTANTINESCU
Coordonator de proiect: ROXANA IVANCIU
Spectacol prezentat în cadrul programului STAGIARII, realizat în parteneriat cu Universitatea Nationala de Arta Teatrala și Cinematografica “I.L. Caragiale”.
Cu: Mirela GOREA, Gelu NITU, Marius GALEA, Costel BOJOG, Alin STATE, Cosmin NEDELCU, Gabriel COSTIN, Sorina STEFANESCU, Ionut VISAN.