Nov 24, 2020
Și cade ploaia rece...
Singur, cu lacrimi și regrete
Am înțeles acum, totul pe îndelete
Ce cade ploaia rece, se scurge pe perete...
Și ploaia rece cade dar de nimic nu-i pasă,
Așa cum ai plecat tu pe nepusă masă,
Fără sa ma anunți ca toamna nu mai trece
A început sa plouă și ploaia-i tot mai rece...
Rece mai este ploaia când in jur e pustiu
Când ești secat de viață, de-un trecut cenușiu,
Când tot aștepți sa vină, parca cu disperare
Rece mai este ploaia... și ploua tot mai tare.
Cât de rece e ploaia, m-am și acomodat!
In corp simt numai frig, ce sa mai zic de cap?
Se-mprăștie și gândul ca frunza de vânt risipită
Ce rece este ploaia, de când nu-mi ești iubită...
