suflet obosit😩

[elene-madeleine]

"Să simți că lumea e fără margini, că suntem atât de mici, că frumusețea are pete și e trecătoare, că dreptatea nu se poate realiza, că nu putem ști întotdeauna adevărul." - Camil Petrescu

[elene-madeleine]

Unii oameni vorbesc prin fluturi, șoptind culori vii, iar alții prin gândaci morți.

[elene-madeleine]

"Iubirea adevărată este o limbă pe care surzii o pot auzi și orbii o pot vedea."

- Gabriel García Márquez

[elene-madeleine]

Poate....

ți-a fost teamă. Te-ai speriat de tot ce putea să devină real, de intensitatea copleșitoare a sentimentelor care te înghițeau. Te-ai temut de ce-ți ofeream, de mine, de nemărginirea iubirii care creștea între noi, de ideea unui „noi” ce părea prea puternic să fie stăpânit. Poate m-ai mințit. Ai jucat un rol cu măiestrie, și trebuie să recunosc, ai fost un actor desăvârșit. Ai creat o iluzie în care am simțit fiecare emoție ca pe ceva viu și adevărat. Poate a fost ea, cu părul roșu ca focul și ochii verzi, fermecători, care te-au prins în vraja lor și te-au făcut să mă uiți. Sau ea, cea cu părul negru ca noaptea și mersul fluid, ca un dans neîntrerupt, care te-a atras în valsul ei, de unde n-ai mai ieșit. Sau poate era cea cu părul șaten și vocea dulce, asemenea cântecului de sirenă, care te-a chemat irezistibil, până nu ai mai găsit drumul înapoi.

Sau poate doar... ți-a fost teamă.

[elene-madeleine]

Evit să citesc cărți de dragoste de teamă că mă vor face să tânjesc după ceva ce poate nu voi avea niciodată. În paginile lor, iubirea pare atât de intensă, atât de adevărată, încât mă tem că realitatea nu va putea niciodată să o egaleze. M-aș pierde în povești care promit suflete pereche, priviri ce ard, îmbrățișări care vindecă, doar ca să mă întorc apoi la o lume în care astfel de iubiri par de neatins. Mai bine rămân departe de ele, decât să simt golul pe care îl lasă în urma lor.

[elene-madeleine]

Ai spus că îmi iubești zâmbetul, că în el găseai lumina ta, dar nu ai văzut cum, încet, încet, s-a stins sub lacrimile pe care tot tu mi le-ai adus. Cu vorbe dulci și promisiuni goale, m-ai ridicat doar ca să mă frângi din nou. În fiecare „te iubesc” al tău era ascunsă o tăcere dureroasă, o umbră care mă făcea să mă îndoiesc de mine.

[elene-madeleine]

Ieșeam cu oameni, sperând că poate, printre ei, îmi voi găsi sufletul pereche. Și de multe ori, ceea ce auzeam era un amestec dulce-amar: „Ești o persoană minunată, dar nu putem fi împreună.” Atunci începea căutarea vinovatului — uneori dădeam vina pe mine, alteori pe celălalt. Mă întrebam, uneori cu frustrare, alteori cu tristețe: dacă sunt cu adevărat o persoană minunată, de ce n-ai vrea să ai alături un astfel de om?

Pentru o vreme, am crezut că poate nu sunt chiar atât de minunată. Poate doar păream așa. Dar în timp, am ajuns la o altă concluzie. Poți fi cu adevărat un om minunat, autentic, sincer, profund — și totuși, să nu fii dorit. Nu pentru că ai greșit, ci pentru că minunăția vine adesea cu complexitate, cu emoții intense, cu gânduri profunde. Iar unii oameni nu caută asta. Unii vor ceva simplu, ușor de înțeles, ușor de iubit.

Și atunci nu mai e vorba de vină. Nu e despre ce ai sau n-ai făcut. Este, pur și simplu, despre potrivire. Despre ce își dorește celălalt, despre cât de mult e dispus să descopere și să înțeleagă. Așa că poate chiar sunt un om minunat, dar genul de minunat care cere efort, răbdare și curaj. Și nu toată lumea e pregătită pentru asta.

Dar undeva, într-un alt colț de lume, există cineva care nu se sperie de profunzime, care nu fuge de întrebări și de suișuri. Cineva care va vrea să-și bată capul cu un suflet ca al meu.

[loculpotrivit]

Îngerul meu este tata

Mi-a dat aripi, mi-a arătat cum sa lupt cu soarta

[loveandeye]

Tati, Tu stii?

Stii ca tot ce mi-ai dat, port cu mine acum si-n lipsa ta? 

Se tot spune ca doar copilele ce n-au primit iubire din partea tatilor, o cauta cu atata foc in alti barbati.

Eu nu o caut, tu m-ai iubit tati, mai mult decat as fii cerut vreodata! Si mi-ai dat tot, cand am cerut, cand ai crezut, oricand!

Acum, as mai vrea sa-mi dai ceva…

As vrea sa-mi mai dai clipe, sa pot sa te mai tin in brate, as vrea sa-mi dai timp sa-ti zic ca te iubesc mai mult decat orice, as vrea sa-mi dai vise, sa te mai regasesc in ele, as vrea doar sa te mai simt, as vrea…

Ingerul meu, e greu sa-mi porti de grija de acolo? Te doare cand ma vezi? La fel cum doare sa nu te mai vad?

Mi-e dor tati, mi-e dor si nu trece..

Timpul trece, dar nu uit, nu ma obisnuiesc fara tine, doare mai tare, astept sa te intorci dar nu apari..

[uncalatorpierdut]

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris…am vrut, dar de fiecare data ma opream. Nu cred ca stiam ce sa scriu pentru ca nu stiam ce simt. Nu stiam cum sa explic starea asta de tristete continuua, cum sa explic golul pe care il simt in fiecare secunda din viata mea.

Mi-ar placea sa spun ca stiu ce simt, dar nu stiu. Stiu doar ca doare, iar cu timpul durerea devine mai profunda, mult mai profunda. Mi-ar placea sa scriu despre tine mama, ca imi lipsesti, ca as vrea sa fii aici, dar nu pot pentru ca ai devenit doar o straina. Mi-ar placea sa scriu despre tine tata, ca imi e dor de zilele cand stateam la povesti, de clipele alea de fericire chiar daca au fost putine, dar nu pot pentru ca ai reusit sa strici tot. Mi-ar placea sa scriu despre tine, modelul meu in viata, fratele meu mai mare, dar nu pot pentru ca tu esti prins cu lucrurile care se intampla acum in viata ta si inteleg, chiar inteleg, dar sora ta mai mica inca are nevoie de tine…

O sa urmeze o perioada din viata mea in care o sa am de luat niste decizii. Cred ca de asta imi e cel mai teama in prezent. Imi e teama ca nu o sa fac alegerea buna si o sa regret. O sa regret pentru ca nu a fost nimeni langa mine sa ma ajute, sa ma incurajeze, sa ma cunoasca… da, indepartez oamenii, incerc sa schimb asta, dar am ajuns la concluzia ca nu e vina mea. E vina familiei care nu mi-a fost niciodata o familie si a oamenilor care au pretins ca sunt cineva langa mine si cu prima ocazie m-au pus la pamant. 

Dar o sa ma descurc eu cumva, asta fac mereu, nu?…

[augustnoptilecustele]

Draga tata,

Au trecut 8 ani de cand picioarele tale nu au mai calcat pragul casei. 8 ani de cand nu am mai avut parte de imbratisarea ta calda inainte de culcare.

Astazi am reusit, inca o data, sa te fac mandru..si sper sa nu fie ultima data. Am reusit sa obtin un rezultat bun la examnul maturitatii, peste 9 asa cum ti ai dorit. Te am facut fericit si ma bucur enorm pt asta.

Tata, sa stii ca mi-e dor de tine, desi te vad des. Mi e dor de zilele de vara in care ne jucam cu mingea, mi e dor de zilele cand te ajutam la treaba, mi e dor de zilele cand ma luai cu tine la serviciu.

Tata, sper sa reusesc sa termin o facultate buna, sa fii si mai mandru de mine. Sa fii fericit cu fica pe care ai crescut o doar pana la 10 ani.

[doarganduri27]

Valtoarea timpurilor vietii imi rapeste cateodata si ultima picatura din seva vreunei clipe sa o daruiesc unei fraze scrise pentru tine… Dar in sufletul meu esti mereu… 

A trecut deja ceva timp dar pentru mine parca s-a scurs doar o… CLIPA…Inca nu vreau sa vorbesc despre tine la timpul trecut si nu cred ca o voi face vreodata…

TATA mi-e pur si simplu un dor teribil de tine, atat de greu se pogoara amintirile care raman fara aparitia ta in fata ochilor mei, incat sufletul imi canta a jale…

Nici nu stiu ce doare mai mult: ca nu mai esti aici cu noi, ca esti acolo de unde nu te pot vedea aievea sau auzi asemeni sau ca am inteles cat de mult pierdem din timpul pe care viata ni-l contureaza langa cei dragi…

Ce sa ma fac atunci cand mi-e dor de tine TATA, atunci cand simt un gol imens muscand fara mila din orice privire spre viitor, atunci cand parca nimic nu pare sa imi domoleasca urletul din mine sau lacrimile prea sarate pe care ochii le clipocesc luand locul ploilor ce par sa nu mai vina?

Ce sa ma fac TATA atunci cand ma simt coplesita de viata, de suvoiul fara margini al lucrurilor ce trebuie facute, atunci cand ma simt coplesita de teama, de frica fata de oameni, fata de mine, fata de neputinta pentru ceea ce nu poate fi decis de nimeni dintre noi oamenii?

Ce sa ma fac atunci cand privesc spre genunea necuprinsa a cerurilor acoperite de stelele reci sau de nori in forme ciudate de cruci sau de aripi si zbor si incerc sa vorbesc cu tine imaginandu-mi doar ce mi-ai putea raspunde?

Ce sa ma fac atunci cand ma rog seara de seara pentru tine la Cel fara de Margini in iubire si mila si imi vine sa strig dupa tine acoperind intreg pamantul ca sa fiu sigura ca ma poti auzi si in final…raspunde!

Mi-e dor de tine TATA si nimic nu mai pot acum spune…

[dontnoseriously-deactivated2025]

dacă te întrebi ce mai fac, să ști că oscilez între: mi-e foarte, fooarte dor de tata și între: mi-e dor de tine..

[ieantokeepmythoughtshere]

Azi te-am văzut în vis și a părut mai real ca niciodată. Oricât de mult te-aș iubi și oricât de dor mi-ar fi de tine, îmi e greu când îmi apari în gând. Mi-era teamă că nu iți mai știam chipul, dar mi-a fost și mai teamă când te-am văzut azi. Stateam amândouă langa un geam, iar tu ma tineai in brate pe la spate, ne uitam pe fereastra la ce momente frumoase am petrecut impreuna, iar eu n-am fost capabila sa le pretuiesc. In realitate, imi curgeau lacrimile pe obraz, eram fericita si infricosata, dar n-am vrut sa ma trezesc de teama ca te voi pierde din nou. Uneori ma uitam la tine si nu iti mai vedeam fața, dar stiam ca in visul meu esti tu si speram sa nu ma mai trezesc. Apoi m-am uitat din nou pe fereastra si erai si acolo, dar trista si suferinda. Am inceput sa tip la tine si tu nu ma auzeai, ma intrebam daca ma vezi cat sufar. M-am ridicat brusc din pat, cu ochii inlacrimati si fara suflu si am simtit mai tare ca niciodata ca nu te mai am. Imi e dor de tine, mama... Mi-a fost foarte greu fara tine, relatia cu tata nu a fost prea buna, m-am chinuit si acum ma tot chinui. As vrea sa am certitudinea ca ne vom reintalni. Te iubesc si sper sa ne vedem!

[13decembriee]

Cât despre tata ar fi trebuit să trăiască veşnic. Cel care putea deschide borcanele pe care nimeni altcineva nu putea, care repara ce era stricat, ar fi trebuit să facă lucrurile astea veşnic. Bărbatul care mă lăsa să mă urc pe umerii lui, să-i stau în cârcă, mă alerga când scoteam zgomote de monştri, mă arunca în aer şi mă prindea, mă învârtea atât, încât ameţeam şi cădeam râzând.

[aceacopilaa]

Mamă, simt nevoia să îți vorbesc.

Azi dimineață, m-am trezit fericită.. m-am trezit cu o liniște în suflet pe care nu am mai simțit-o de foarte mult timp.. și apoi s-a întâmplat inevitabilul: l-am văzut.. l-am văzut, mamă, și toată fericirea mea, sau mai bine spus iluzia mea de fericire s-a risipit în mai bine de o secundă.. nu sunt fericită. Îmi e dor de tine, încă nu m-am împăcat cu ideea, cu gândul că tu nu mai ești aici să mă săruți de noapte bună și să mă trezești cu o mângâiere.. ce copil nu își dorește mama lângă el?

Îmi doresc să fii aici și să fi fost aici în clipele în care am simțit că mi se duce pământul de sub picioare.. îmi doresc ca toate certurile cu tata și toate greșelile lui să nu fi avut loc, totul să fie ca atunci când eram un mic copil și voi vă iubeați..

Nimeni nu înțelege ce simt acum, nici nu aștept să înțeleagă cineva.. nici măcar eu nu pot înțelege… nu știu ce simt, însă știu că îmi doresc să îți simt iar îmbrățisarea caldă și cuvintele de alint.

Mamă, sunt 2ani! 2!! M-am schimbat, mamă.. nu mai sunt fetița pe care ai lăsat-o acum 2ani.. fetița ta a crescut, s-a maturizat, e total diferită, însă te iubește la fel de mult. Iubirea ei pentru tine nu s-a modificat nici măcar puțin, poate doar s-a intensificat.. o vei recunoaște când vă veți întâlni? Vei ști că ea e? Vei ști că tot fetița ta e? E diferită, dar tot ea e! Chiar dacă acum pare mai rece și mai indiferentă, e la fel de naivă și de sensibilă.. încă o rănește orice cuvânt spus cu răutate.. are răni în suflet exact ca rănile pe care și le făcea în genunchi, când cădea.. atunci îi suflai pe genunchi să nu o mai doară, acum te rog să îi sufli și pe suflet, să îi alini durerile.

Mamă, copilul tău îți duce dorul! Mamă, copilul tău are nevoie de tine! Mamă, copilul tău te iubește!

[lumea-ei]

Dor de mine,

Dor sa-mi fie mai bine, sa ma bucur cand vad oameni, sa ma exprim cu-mi vine, fara rusine, fara panica, cu sange-n vine, sa dau tot ce-i mai bun de la mine,

Imi doresc sa vie careva sa mi zica toate acestea, mai degraba mi doresc sa mi zic povestea.

Tata, mi e dor de tine si sper ca esti bine,

Asa as vrea sa i spun pe cel caruia m a crescut, suflet si trup, vreau sa compun pentru oameni,

Tata sa nu te sperii, am ajuns in lumea larga fara tine si fara mama, viata i amara n olanda.

Am crezut ca-s vre-o desteapta, viata nu i dreapta, mai urc o treapta si dau de nesimtire, ca nu s oameni ca si tine,

Ura, mila, raspunsuri gresite, e plina lumea de fete scrajelite,

Mi e dor sa vorbim, la un pahar de vin, sa ma mai iei cu ale tale, din armata, ce fata faceai cand imi ziceai de acea fata, dor sa stau sa te aud cum razi, noptile devin prea lungi,

zac amar in camera, imi doresc sa fiu moarta, de mult..

nu stiu ce sa iti mai spun, oare ai trecut si tu prin acest adevar dur?