#impresii

[un-suflet-anonim]

Dacă spui ce ai de spus - pentru că oricum viața e prea scurtă și nimeni nu citește gândurile - și nu te aud, ridică-te și pleacă.

Nu e vorba că nu ești auzit, ești auzit, doar se fac că nu te aud.

@un-suflet-anonim

[bluedream116]

Nu-mi spune ca sunt proasta că n-am învățat la geografie. Nu-mi spune ca sunt proasta pentru ca nu-mi place economia sau pentru ca am luat o nota mică la un test. Spune-mi ca ce scot pt gura îmi delimitează cunoștințele nu capacitatea de a memora. Întreabă-mă in schimb câte cărți am citit. Câte apusuri și răsărituri am văzut. Cum am trecut peste cea mai grea perioada din viața mea având capul ridicat și cu puterea de a zâmbi. Judeca-mă după felul in care-ți vorbesc, nu după cum arat sau cum mă îmbrac. Te rog doar sa nu îmi spui ca nu îmi dau silința. Nu știi cât încerc sa îți plac. Sunt și eu om. Asculta povestea tuturor. O să-ți para rău dacă judeci oamenii după aspecte care nu li se potrivesc.

[life-in-black-and-indigo]

Acel moment când realizezi că viața e mult mai frumoasă fără un El, dar tânjești după iubirea cuiva.

[raindrops-zh]

Cărți am spus!

Cele 2 Cartile urmatoare au avut un impact imens asupra mea, asadar vreau sa le impartasesc cu voi, sperand ca si voi aveti aceeasi parere (more…)

View On WordPress

[un-suflet-anonim]

Vă plângeți că femeile nu mai sunt femei. Vă plângeți că femeilor le-a dispărut feminitatea, și că în loc de fuste și rochii, ele poartă pantaloni.

Dar știți de ce poartă pantaloni?De NEVOIE!

Acum stau și mă întreb, voi, bărbații cu pretenții, de ce ați încetat să mai fiți BĂRBAȚI în adevăratul sens al cuvântului?De ce v-ați feminizat și ați ajuns să purtați fustițe și rochițe? De ce ați uitat cum să mai fiți bărbați?

@un-suflet-anonim

[un-suflet-anonim]

99,9% dintre voi mai bine ați deschide întâi o carte, decât gura.

@un-suflet-anonim

[un-suflet-anonim]

Nu știu dacă voi avea vreodată puterea să iert scuzele pe care nu le-am primit niciodată, oamenii care mi-au greșit, trădările primite, înșelăciunile făcute împotriva mea.

Nu știu dacă voi putea ierta vreodată timpul necruțător pentru tot ce mi-a oferit, pentru tot ce mi-a dat să gust, pentru toate eșecurile pe care m-a forțat să le accept.

Nu știu dacă mă voi putea ierta vreodată că am fost o persoană prea slabă, prea emotivă, prea îngăduitoare cu oamenii în trecut.

Nu știu dacă voi putea ierta vreodată!

@un-suflet-anonim

[un-suflet-anonim]

Am ajuns într-un moment al vieții în care nu-mi mai pasă de nimeni și de nimic decât de mine însumi, nu mai mă impresionează absolut nimic decât oamenii care își iau creierul cu ei oriunde și vorbesc cu capul plin și gura goală, și nu invers.

Am ajuns într-un moment al vieții în care pun mai mult preț pe inima mea, pacea mea psihică și emoțională.

Pentru că am înțeles cu mult timp în urmă că a fi bun, a ajuta și a face un bine e o slăbiciune luată în batjocură. Iar nu mulți pe lumea asta, merită această onoare: de a fi ajutați, de a le face un bine și de a fi bun cu ei.

#realitatea_în_fapte

@un-suflet-anonim